O boală care nu doare, poate fi fatală! SEMNE care trebuie să te trimită de urgență la medic

Acest tip de afecţiune poate fi asimptomatică în stadii incipiente, de cele mai multe ori fiind diagnosticată mult prea târziu. În ciuda progreselor recente, rata de supraviețuire la 5 ani este scazută.

Medicii avertizează cu privire la numărul mare de pacienţi diagnosticaţi cu neoplasm pulmonar, un sfert dintre cei care şi-au făcut bronhoscopii primind acest diagnostic, astfel că specialiştii le recomandă oamenilor să se testeze periodic, înainte să aibă simptome.

Test special de diagnostic

Medicii specialişti de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Arad spun că pentru a se depista afecţiunile pulmonare în stadii incipiente se recomandă examinările periodice, pentru că „plămânii au puţini receptori ai durerii, iar simptomele apar, adeseori, în stadii avansate ale bolii”.

„Pentru diagnosticarea unei afecţiuni pulmonare, în urma consultului de specialitate pacientul va fi investigat prin efectuarea unei endoscopii bronşice.

În cazul în care este depistat un ţesut pulmonar suspect, atunci acesta poate fi extras pe parcursul bronhoscopiei, prin utilizarea unei sonde speciale – crio-sondă – cu ajutorul căreia ţesutul pulmonar suspect este îngheţat şi mai apoi extras. Sonda utilizată foloseşte dioxid de azot care produce o scădere bruscă de temperatură de până la -89 de grade Celsius.

Procedura este indicată atât pentru diagnosticarea corectă a neoplasmului pulmonar, dar şi pentru eliberarea căilor respiratorii prin extirparea tumorilor formate. Pentru criobiopsie, sonda este introdusă printr-un canal al bronhoscopului şi poate ajunge mai uşor la leziunea suspectă comparativ cu pensele de biopsie, mai ales dacă leziunea este localizată în periferia plămânului. Totodată, probele recoltate sunt mult mai mari şi cu mai puţine artefacte obţinându-se astfel un diagnostic precis.

La Arad, efectuăm această procedură din luna ianuarie, iar până acum au fost realizate 120 de bronhoscopii. Ţesuturile suspecte extrase sunt trimise mai apoi spre analiză la laborator, rezultatul fiind eliberat între 14 şi 21 de zile. Până acum am efectuat 35 de biopsii, iar din păcate, în cazul a 30 dintre acestea diagnosticul a fost de neoplasm”, a explicat dr. Erika Repolski, medic primar pneumologie, potrivit Agerpres.

Ce semnale de alarmă transmite corpul

Semnele și simptomele cancerului pulmonar pot include: tuse persistentă, hemoptizie (tuse cu expectorație sanghinolentă), respirație scurtă, șuierătoare, durere pectorală, răgușeală, scădere ponderală marcantă, dureri osoase sau cefalee.

Persoanelor cu astfel de simptome li se recomandă să meargă de urgenţă la un medic pneumolog.

Diagnosticul de certitudine este pus prin corelarea datelor clinice, anamnezei, cu testele de laborator, investigațiile imagistice, completate de biopsia pulmonară.

Cauzele genetice de apariție a cancerului pulmonar sunt evidențiate la nivelul unor de gene, care sunt implicate în creșterea celulară fiziologică (normală).

Atunci cand apar modificări (mutații) la nivelul acestor gene, celulele se multiplică în mod necontrolat (haotic), se transformă structural și astfel se va dezvolta în timp tumora malignă. Există o serie de teste moleculare care identifică aceste mutații.

Factori de risc

La ora actuală, principalul factor de risc al cancerului pulmonar este fumatul. De altfel, se estimează că 80 la sută din decesele provocate de cancerul pulmonar apar la persoanele care au fumat. Iar formele cele mai grave de cancer cum sunt cele cu celule mici apar foarte rar la nefumători.

Medicii spun că nu există diferențe între țigările clasice, țigări slim, tutun sau trabuc. Riscul e la fel de mare, poate chiar mai mare în cazul celor care fumează țigări mentolate.

Cancerul pulmonar poate fi asociat și cu expunerea la substanțe radioactive sau chimice precum radon, azbest, uraniu, arsenic, cadmiu, silicați, crom, cărbune, nichel, gaze de eșapament.

De asemenea, poluarea, dar și istoricul familial de cancer pulmonar, alături de expunerea la radioterapie pentru alte tipuri de cancer precum cel de sân sunt asociate cu un risc mai crescut de cancer pulmonar.