Nutriționist: ”Cu cât consumăm mai multe calorii, cu atât îmbătrânim și murim mai repede. Cheia tinereții stă în…”

Sursă foto: arhiva doctorulzilei,ro

Din cuprinsul articolului

Deşi nu s-a descoperit leacul pentru tinereţe fără bătrâneţe, există mai multe teorii care promit cel puţin încetinirea procesului de îmbătrânire. Una din ele spune că durata de viaţă a fiecărui individ este programată genetic şi că omul poate prelucra un număr fix de calorii de-a lungul vieţii. Cu cât ne consumăm mai repede caloriile, cu atât murim mai repede.

„Astfel, dacă un individ e programat să trăiască 120 de ani, dacă nu se îmbolnăveşte sau nu moare din cauza unor accidente, chiar va trăi atât. Cu alte cuvinte, putem prelucra un număr fix de calorii în timpul vieţii. Însă oamenii mor, de regulă, mult mai repede din cauza hranei nesănătoase, fumatului, consumului excesiv de alcool, poluării şi a tot ceea ce înseamnă stil de viaţă nesănătos”, scrie specialistul în alimentaţie, Gheorghe Mencinicopschi, în cartea sa „Şi noi ce mai mâncăm ca să slăbim?”.

Deşi nu crede în teoria numărului fix de calorii, nutriţionistul Eduard Adamescu spune că alimentele bogate în calorii îngraşă, iar studiile au arătat că fiecare kilogram în plus scurtează cu patru luni speranţa de viaţă. O altă teorie anti-îmbătrânire vorbeşte despre proprietăţile alimentelor antioxidante (ceaiul verde, vinul roşu), însă, până acum, niciun studiu nu a demonstrat negru pe alb acest lucru.

Potrivit profesorului Mencinicopschi, adeptul primei teorii, cheia tinereţii stă în cumpătare şi în consumul de calorii de calitate. Cu cât consumăm mai multe calorii, cu atât „ne mâncăm zilele” mai repede. Raţia calorică pentru vârstnici este de 1400 de calorii sau 25 de calorii pe kilogram. Alimentele de tip fast-food, prăjiturile cu multe creme, sosurile grase şi prăjelile conţin calorii de proastă calitate şi sunt de evitat.

„Supraconsumul caloric, mai ales de calorii de slabă calitate, creşte enorm producţia de radicali liberi, care sunt extrem de nocivi, distrugând enzimele metabolice, hormonii, materialul genetic (ADN-ARN), omorând celule şi grăbind apariţia bolilor civilizaţiei moderne: boli de inimă, diabet de tip II, hipertensiune arterială, cancere”, scrie Mencinicopschi.

1 kilogram de vegetale pe zi

Nutriţioniştii sunt de acord însă că 50-60% din dietă trebuie să fie compusă din legume şi fructe proaspete (500 de grame de legume şi 400-500 de grame de fructe zilnic), dar nu din compot sau dulceaţă şi nici din sucuri. Sucurile de fructe, chiar şi cele fresh, nu au aceleaşi beneficii, iar răcoritoarele pot fi chiar nocive. Bogate în fibre sunt varza, cartofii dulci, fasolea, mazărea. Proteinele animale (lapte, carne, brânză, ouă) nu trebuie să depăşească 10% din raţia calorică zilnică (nu mai mult de 150-200 de calorii).

„Mâncaţi peşte din zonele nepoluate de 2-3 ori pe săptămână (somon, ton, hering, sardine, macrou, cod, păstrăv, crap, caras etc.), carne albă de pasăre, de preferat fără piele. Consumaţi ouă şi iaurturi probiotice”, recomadă Mencinicopschi. Proteinele vegetale previn şi ele îmbătrânirea precoce (soia, fasole, linte, hrişcă). Nici grăsimile nu trebuie eliminate complet din alimentaţie, iar ponderea lor trebuie să fie sub 30%.

„Evitaţi însă consumul de grăsimi artificiale (margarine), excesul de grăsimi saturate de la animale, grăsimi râncede (untură), grăsimi prăjite. Alegeţi alimente bogate în grăsimi sănătoase de tip omega 3 şi 6: peşte oceanic, ulei extravirgin de măsline, ulei nerafinat de in sau cânepă”, recomandă şi Eduard Adamescu, nutriţionist la Cabinetul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Calea Moşilor”, din Bucureşti.

ANTI-ÎMBĂTRÂNIRE

Fără fluctuaţii de greutate şi E-uri

Evitaţi consumul de alimente rafinate (zahăr), fast-food, produse de patiserie, cofetărie, chipsuri şi snacks-uri, junk-food, conserve, mezeluri, brânză topită;
Evitaţi alimente bogate în aditivi alimentari (E-uri) şi coloranţi;
Mâncaţi cereale integrale (fulgi de ovăz, pâine şi paste integrale);
Gătiţi cât mai mult în casă. Alimentele intens procesate provoacă stres oxidativ şi favorizează inflamaţia, responsabilă de cancere şi boli de inimă;
Evitaţi gătitul la cuptorul cu microunde şi prăjirea alimentelor;
Beţi zilnic 1,5-2 litri de apă;
Menţineţi greutate constantă: greutatea ideală e media greutăţii dintre 20 şi 30 de ani;
Dormiţi 8-9 ore pe noapte. Cel mai odihnitor somn e între 22.00 şi 6.00, când sunt secretaţi hormoni responsabili de incetinirea imbatranirii.