Nutrienți care vă mențin plămânii sănătoși

Nutrienți care vă mențin plămânii sănătoși. Micronutrienții dietetici sau fitochimicale cu activități antioxidante sau antiinflamatorii puternice sunt agenți promițătoare pentru conservarea funcției pulmonare, iar majoritatea studiilor actuale se concentrează pe efectul lor protector la vârsta adultă și la bătrânețe.

Datorită diferitelor categorii și proprietăților antioxidante puternice ale fitochimicalelor, studiile viitoare sunt justificate pentru a clarifica rezultatele lor potențiale diferite și mecanismele care stau la baza acestora.

Carotenoizii pot ajuta la îmbunătățirea tiparului de simptome al bolilor pulmonare, în timp ce licopenul, flavonoidele și vitaminele C și E pot contribui la reducerea ratei de progresie. Dieta și nutriția devin din ce în ce mai recunoscute drept contribuabili modificabili la dezvoltarea și progresia bolilor cronice.

Aportul de fructe și legume este extrem de asociat cu sănătatea căilor respiratorii datorită beneficiilor vitaminelor antioxidante (C, D, E și β-caroten), a mineralelor (magneziu, calciu, seleniu și potasiu), a fibrelor dietetice și a produselor fitochimice.

Fructele (de exemplu, mere, banane), legumele (de exemplu, roșiile), ceaiul de plante, peștele, alimentele marine și vinul alb au arătat potențialul de conservare a funcției pulmonare în populațiile generale sau cu risc ridicat.

Nutrienți benefici pentru plămânii sănătoși

Iată câteva substanțe nutritive cheie care sunt bune pentru plămâni:

1. Acizi grași omega-3

S-a demonstrat că acizii grași omega-3, în principal EPA (C20: 5) și DHA (C22: 6), găsiți în peștii și fructele de mare grase, interferează cu răspunsul inflamator al organismului și pot îndepărta unele dintre mecanismele inflamatorii implicate în fiziopatologia bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC), astmului și a bolii pulmonare obstructive.

Acizii grași polinesaturați omega-3 (n-3 PUFA) posedă proprietăți antiinflamatorii și antialergice și pot fi astfel benefici pentru sănătatea pulmonară. Sunt prezenți în pești grași, uleiuri marine și alte alimente marine.

2. Vitamina C

Vitamina C are efecte antiinflamatorii, anti-astmatice și antioxidante care vă pot ajuta plămânii să funcționeze mai bine, să reducă sau să repare daunele pulmonare și să faciliteze o mai bună alimentare cu oxigen în organism.

3. Vitamina E

Vitamina E funcționează sinergic cu vitamina C în neutralizarea speciilor reactive de oxigen (ROS).

Vitamina E își exercită rolul său antioxidant puternic în principal prin activitatea sa de rupere a lanțului, de reparare a membranei și de eliminare a radicalilor liberi. Intervențiile dietetice cu vitamina E ajută la atenuarea declinului funcției pulmonare legate de îmbătrânire.

4. Flavonoide

Flavonoidele sunt antioxidanți puternici și au acțiuni antiinflamatorii, precum și anti-alergice datorate parțial capacității lor de a neutraliza ROS.

Flavonoidele sunt distribuite pe scară largă în toată dieta și se găsesc în fructe, legume, nuci, semințe, tulpini, flori, rădăcini, scoarță, ciocolată neagră, ceai, vin și cafea.

5. Carotenoizi

Carotenoizii sunt pigmenți vegetali și un grup de antioxidanți solubili în grăsimi, care s-au dovedit a beneficia de sănătatea căilor respiratorii datorită capacității lor de a elimina ROS și de a reduce stresul oxidativ.

6. Vitamina D

Vitamina D poate fi obținută din surse dietetice sau suplimentări; cu toate acestea, expunerea la soare este principalul factor care contribuie la nivelurile de vitamina D.

Există dovezi actuale ale rolului deficitului de vitamina D în apariția bolii, progresia și exacerbarea infecțiilor respiratorii, astmului și BPOC. Vitamina D pare să aibă un rol protector împotriva susceptibilității și severității infecțiilor respiratorii.

7. Anumite minerale esențiale

Anumite minerale esențiale s-au dovedit a fi protectoare în afecțiuni respiratorii. La copii, aportul crescut de magneziu, calciu și potasiu este invers legat de prevalența astmului.

Magneziul dietetic poate avea efecte bronhodilatatoare benefice în astm. Aportul redus de magneziu din dietă a fost asociat cu efecte negative asupra mușchiului neted bronșic în astmul sever.

S-a dovedit că aportul dietetic de seleniu este mai mic la astmatici comparativ cu non-astmatici. Între timp, nivelurile de fier au fost asociate negativ cu respirația șuierătoare la copii