Sari la conținut

Notar public, acuzat că a băgat în propriul buzunar contribuțiile angajaților săi

bani
Sursă foto: arhiva doctorulzilei.ro
Bani

Un notar public din București a fost trimis în judecată după ce, timp de doi ani, ar fi reținut impozitele și contribuțiile sociale ale angajaților săi, dar nu le-a virat la bugetul de stat. Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, prejudiciul estimat se ridică la 2.561.617 lei, iar autoritățile au instituit sechestru pe bunurile și conturile notarului pentru a recupera suma datorată, scrie G4Media.

Acest caz readuce în discuție problema evaziunii fiscale în rândul profesioniștilor liberali și subliniază necesitatea unor controale mai stricte asupra gestionării taxelor și contribuțiilor sociale.


Cum a fost descoperită frauda?

Procurorii au descoperit că notarul public, membru al Camerei Notarilor Publici București, ar fi reținut contribuțiile obligatorii ale angajaților săi, dar nu le-a virat către stat în perioada 25 iunie 2022 – 25 aprilie 2024.

Sumele neplătite către stat:
✔️ Impozit pe veniturile din salarii: 92.113 lei
✔️ Contribuție de asigurări sociale (CAS): 374.674 lei
✔️ Contribuție de asigurări sociale de sănătate (CASS): 149.611 lei
✔️ Impozit pe venitul din transferul proprietăților imobiliare: 1.945.219 lei

🔴 Total prejudiciu: 2.561.617 lei

Autoritățile fiscale și organele de anchetă au descoperit neregulile în urma unui control amănunțit, iar în baza probelor adunate, s-a decis trimiterea în judecată a notarului.


Ce riscă notarul acuzat?

Potrivit legislației fiscale și penale din România, reținerea la sursă a contribuțiilor și neplata acestora la bugetul de stat este considerată infracțiune și poate fi pedepsită cu:

⚖️ Pedeapsă cu închisoarea între 2 și 7 ani
⚖️ Interdicția de a profesa ca notar public
⚖️ Obligația de a achita integral prejudiciul și penalitățile aferente

Pe lângă pedeapsa penală, notarul riscă și excluderea din profesie, conform regulilor impuse de Camera Notarilor Publici și Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.


Măsuri luate de autorități pentru recuperarea prejudiciului

Pentru a evita pierderea banilor neplătiți la bugetul de stat, procurorii au dispus măsuri asigurătorii, printre care:

🔴 Sechestru pe bunurile mobile și imobile ale notarului public
🔴 Blocarea conturilor bancare ale acestuia și ale biroului notarial pe care îl conduce
🔴 Verificarea tranzacțiilor financiare pentru a identifica alte eventuale nereguli

 „Aceste măsuri au fost luate pentru a asigura recuperarea sumelor datorate și pentru a preveni ascunderea sau înstrăinarea bunurilor care ar putea acoperi prejudiciul”, au declarat reprezentanții Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, potrivit G4Media.


Evaziunea fiscală în România

 Cazul acestui notar nu este singular. În ultimii ani, autoritățile fiscale și procurorii au început să investigheze tot mai multe fraude legate de neplata contribuțiilor sociale, comise de companii private, firme de avocatură, clinici medicale private și birouri notariale.

🔴 În 2023, doar în București, ANAF a descoperit peste 500 de cazuri de neplată a contribuțiilor salariale, prejudiciile totale depășind 100 de milioane de lei.

🔴 În 2024, evaziunea fiscală din România a fost estimată la peste 15 miliarde de euro, conform datelor publicate de Consiliul Fiscal al României.

Ce riscă firmele și profesioniștii liberali care rețin și nu plătesc taxele datorate?
✔️ Sancțiuni penale severe
✔️ Sechestru pe bunuri și popriri pe conturi
✔️ Răspundere financiară extinsă, inclusiv pentru administratori și reprezentanți legali


Cum pot fi evitate astfel de fraude?

✅ Controale fiscale mai frecvente – Inspectorii ANAF ar trebui să verifice mai des firmele și cabinetele notariale.
✅ Transparență financiară – Sistemele de plată și raportare a taxelor trebuie să fie complet digitalizate.
✅ Pedepsirea fermă a evaziunii – Aplicarea sancțiunilor trebuie să fie exemplară pentru a descuraja astfel de practici.

Autoritățile promit înăsprirea controalelor și o mai bună monitorizare a profesiilor liberale, astfel încât astfel de fraude să fie depistate mai rapid.

Elena Oceanu

Absolventă a secției „Jurnalism și Științele Comunicării” a Universității din București, mi-am început cariera în 2012, la „Evenimentul Zilei”. De atunci, m-am concentrat pe jurnalismul medical, analizând subiecte relevante din domeniul sănătății, ultimele cercetări științifice și recomandările oferite de specialiști. Experiența acumulată include numeroase interviuri cu medici de renume, atât din România, cât și din străinătate, precum și moderarea unei emisiuni medicale.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel