Noaptea magică de Sânziene ne așteaptă. Este noaptea dedicată zânelor bune ale iubirii și fertilității, noaptea când toate minunile sunt posibile.
Sânzienele sau Drăgaica reprezintă o frumoasă sărbătoare tămăduitoare, adusă de zâne bune. Sânzienele sunt, în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor, dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile, care sunt zâne rele.
Tradițiile românești îndeamnă la gânduri bune, dorințe clare și focul purificator de tabără, care se face în satele românești în noaptea magică.
Sărbătoarea Sânzienelor are loc la trei zile după Solstiţiul de Vară, cea mai lungă zi din an, moment de răscruce situat la mijlocul anului şi înscris sub semnul focului, al Soarelui. În cinstea acestuia se aprind focuri uriaşe pe culmile dealurilor. Încinşi cu brâuri din pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă în foc aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri viitoare. La final, se rostogolesc la vale roţi aprinse, şi ele simboluri ale Soarelui, care se îndreaptă odată cu vara către toamnă şi care au rolul de a alunga spiritele rele. Uneori, sunt lăsate să plutească pe ape mici ambarcaţiuni cu lumânări. Se practică săritul peste focul purificator. Se crede că cine va trece prin foc sau va sări peste el în această noapte, se va purifica şi întregul an care urmează va fi apărat de duhurile rele, de boli şi va fi fericit. Tradiţiile acestea, care există şi acum în ţările Europei Centrale şi de Nord datează de secole, cu mult înaintea creştinismului.
Uneori Sânzienele, sunt sinonime cu Drăgaicele, manifestându-se, potrivit superstiției, în ziua sf. Ioan Botezătorul – 24 iunie.
Credința spune că în această noapte, Sânzienele pun vrajă pe plante și le înzestrează cu puteri tămăduitoare, dau rod holdelor, dau fertilitate femeilor și animalelor și curăță bolile și suferințele.
Femeile ies să culeagă plante tămăduitoare și plante medicinale, dar au mare grijă să nu dea cu ochii de iele, căci se spune că cine se întâlnește cu ele amuțește pe vecie sau damblagește. Este și noaptea în care multe minuni se pot împlini.
Creștinii din România sărbătoresc în fiecare an, pe 24 iunie, Sânzienele. În popor, se credea că noaptea care preceda ziua de Sânziene este una magică în care toate minunile sunt posibile.
De Sânziene, există o superstiţie populară potrivit căreia oamenii nu trebuie să se îmbăieze sau să spele rufe, deoarece vor spăla forţele magice care îi înconjoară în această zi.
Pentru a alunga spiritele rele, oamenii aprindeau focuri peste care se aruncau substanțe foarte puternic mirositoare. Mai mult, se buciuma și se striga în jurul focurilor pentru a ține la distanță spiritele malefice.
Una dintre cele mai cunoscute dtradiții ale locului se referă la rouă din noaptea de Sânziene. Despre această se crede că ar avea proprietăți miraculoase. În multe regiuni ale globului credincioșii cred că dacă te stropești cu această pe trup, acesta va deveni frumos și suplu. Iar dacă te speli cu rouă pe față vei deveni chipeș și mândru. Dacă te aventurezi și te decizi să culegi în dimineață sărbătorii rouă de pe frunze de sânziene această va vindecă artroză și durerile osoase.
