Neurolog renumit: ”Durerea de cap bruscă și puternică e principalul semn al rupturii unui anevrism cerebral”

Anevrism cerebral, simptome. Anevrismele cerebrale pot provoca simptome atunci când sunt de dimensiuni mari sau în cazul unei rupturi. Atunci, principalul simptom este durerea de cap bruscă și puternică. 

Prof. Univ. Dr. Wilfried Lang, medic specialist neurolog, în cadrul spitalului Wiener Privatklinik din Viena, ne-a explicat cum pot fi diagnosticate anevrismele și când e nevoie de tratament.

Doctorul zilei: Ce este anevrismul cerebral și de câte tipuri este?

Prof. Univ. Dr. Wilfried Lang: Un anevrism cerebral sau intracranian (ARI) este o dilatare anormală a unei artere din creier, cauzată de o slăbire a peretelui vasului. Anevrismele diferă în ceea ce privește localizarea acestuia, dimensiunea și morfologia.

Simptomele unui anevrism cerebral rupt

Doctorul zilei: Cum se manifestă un anevrism intracranian (AI)? Durerile de cap pot fi un simptom?

Prof. Univ. Dr. Wilfried Lang: O durere de cap bruscă, puternică, un tip de durere de cap care nu a mai fost resimțită înainte este principalul simptom al hemoragiei subarahnoidale prin ruptura unui AI. Ruptura unei IA poate provoca, de asemenea, deficite neurologice focale prin hemoragie intracraniană și chiar moarte subită cauzată de vasospame și ischemie cerebrală globală.

Anevrismele intracraniene netratate se manifestă rareori prin cefalee progresivă. Majoritatea durerilor de cap sunt considerate simptome accidentale la pacienții cu AI. Creșterea accesabilității și calitatea imagisticii cerebrale au dus la creșterea ratei de detectare a AI în rândul pacienților.

AI poate deveni simptomatic prin faptul că, pe măsură ce crește, poate pune presiune pe spațiul  pe care-l ocupă. Astfel pot apărea deficite ale nervilor cranieni care sunt asociate cu tulburări de vedere, vedere dublă sau probleme de vorbire. Anevrismul intracranian poate deveni simptomatic și atunci când provoacă un accident vascular cerebral ischemic în interiorul arterei.

Doctorul zilei: Cum sunt diagnosticate anevrismele cerebrale?

Prof. Univ. Dr. Wilfried Lang: Anevrismele cerebrale netratate sunt diagnosticate prin imagistică cerebrală, cum ar fi un RMN, combinat cu o angiografie RM.

Factorii de risc ai anevrismului intracranian

Doctorul zilei: Cine este predispus să sufere de anevrism cerebral?

Prof. Univ. Dr. Wilfried Lang: Există factori de risc pentru formarea, creșterea și ruperea unei AI. Hipertensiunea arterială, fumatul și consumul de alcool (în special consumul brusc de cantități mari) sunt factori de risc.

Șansele de a identifica un AI sunt crescute (aprox. 10%) dacă două sau mai multe rude de gradul întâi au suferit la rândul lor de această afecțiune. În populația generală, prevalența AI este de aproximativ 3,2 % la persoanele fără comorbidități și vârsta de 50 de ani.

Doctorul zilei: Care este managementul terapeutic al anevrismelor fără hemoragie?

Prof. Univ. Dr. Wilfried Lang:  Atunci când se detectează un AI, o primă întrebare care trebuie pusă este dacă descoperirea este întâmplătoare sau dacă simptomele au fost cauzate de AI. În cazul în care simptomele au cauzat detectarea unui AI, va trebui să se ia în considerare un tratament endovascular sau microchirurgical. În cazul în care un AI a fost detectat întâmplător, se pot face următoarele sugestii de tratament:

1. Adaptarea stilului de viață: nu fumați, evitați alcoolul sau cel puțin reduceți consumul de alcool (> 150 mg de alcool/săptămână, ceea ce reprezintă aproximativ două sticle de vin de 0,75 l/săptămână, crește riscul de creștere și rupere a AI). Verificați dacă aveți hipertensiune arterială și începeți tratamentul dacă tensiunea arterială este crescută.
2. Un consult de specialitate: Riscul de ruptură a AI trebuie să fie comparat cu riscul asociat cu un tratament endovascular sau microchirurgical. În medie, există un risc de ruptură la cinci ani de aprox. 3% și un risc de rupere de aprox. 4% în cazul unei intervenții. Riscurile individuale depind de localizarea și de dimensiunea AI. Astfel, decizia trebuie să fie individualizată.
3. Urmărire: Anevrismele în creștere au o probabilitate de 12 ori mai mare de a se rupe decât cele stabile. Astfel, este nevoie de observație.

Există câțiva factori cheie care vor fi luați în considerare atunci când se discută tratamentul endovascular sau microchirurgical:

• vârsta pacientului,
• factorii de risc (hipertensiune arterială, fumat, consum de alcool, antecedente familiale de AI și hemoragie subarahnoidală),
• diametrul maxim al AI,
• morfologia,
• localizarea (ce arteră adăpostește AI),
• dovezile de creștere a AI,
• simptomele cauzate de AI.

Tratament și recuperare

Doctorul zilei:  Care este recomandarea pentru anevrismele de mari dimensiuni?

Prof. Univ. Dr. Wilfried Lang: Anevrismele de mari dimensiuni devin simptomatice din cauza presiunii pe care o exercită în locul în care se dezvoltă. Riscul de rupere crește pe măsură ce anevrismul se dezvoltă.

Doctorul zilei: Ce progrese s-au făcut în ultimii ani în ceea ce privește tratamentul anevrismelor?

Prof. Univ. Dr. Wilfried Lang: Noile tehnici disponibile pentru terapia endovasculară au crescut șansele de succes a ocluziei anevrismului.

Doctorul zilei: Cum se recuperează pacienții după un anevrism rupt? Stilul de viață va fi asemănător celui dinainte de intervenție?  

Prof. Univ. Dr. Wilfried Lang: În general, aproximativ 25% dintre pacienți vor avea o reabilitare completă a sănătății (fără simptome și semne). 25% vor avea unele simptome minore, dar vor putea trăi aceeași viață ca înainte, fără restricții.

Aproximativ 10% vor avea unele dizabilități, dar vor putea trăi independent. În schimb, aproximativ 10% vor trăi într-o stare de dependență și aproape 20% dintre pacienți vor muri.

Factorii care cresc riscul rupturii unui anevrism

Doctorul zilei: Ce complicații pot da anevrismele? De ce trebuie să le tratăm la timp?

Prof. Univ. Dr. Wilfried Lang: Anevrismele cerebrale pot da complicații deoarece ocupă un spațiu în creier și pun presiune pe țesuturile din jur. Cea mai severă complicație este rupture anevrismului care provoacă hemoragie în spațiul subarahnoidian, care este spațiul care învelește creierul.

Doctorul zilei: Există factori general acceptați care conduc la formarea și ruperea anevrismului?

Prof. Univ. Dr. Wilfried Lang: Factorii de risc sunt: hipertensiunea arterială, fumatul și alcoolul, în special consumul brusc de cantități mari de alcool. Există un risc mai mare de formare și rupere a unui AI dacă persoana a suferit deja o hemoragie cauzată de un alt AI.

În cazul în care două sau mai multe rude de gradul întâi sunt afectate, șansa de a găsi un AI crește la 10%. Persoanele cu boală polichistică de rinichi au, de asemenea, un risc ridicat de formare a IA.

Doctorul zilei: Cât de important este stilul de viață? Există o predispoziție genetică la anevrisme?

Prof. Univ. Dr. Wilfried Lang:  Stilul de viață este important: renunțați la fumat, verificați și tratați hipertensiunea arterială, opriți sau reduceți la minimum consumul de alcool. Există un fond genetic: dacă două sau mai multe rude de gradul întâi sunt afectate, șansele de a găsi un AI cresc la 10%.

Când e recomandat screeningul

Doctorul zilei:  Ne influențează stresul din acest punct de vedere?

Prof. Univ. Dr. Wilfried Lang:  Relația dintre stres și formarea, creșterea și ruperea unui AI nu este clar demonstrată. Stresul cronic poate provoca tulburări de somn, poate crește tensiunea arterială și riscul de infecție. Astfel, indirect, stresul poate reprezenta un risc.

Doctorul zilei:  Putem vorbi de prevenție? Ghidurile actuale recomandă efectuarea unui screening pentru anevrisme cerebrale dacă se știe că două sau mai multe rude de gradul întâi dintr-o familie au un anevrism cerebral.

Prof. Univ. Dr. Wilfried Lang:  Așa cum am menționat mai sus: stilul de viață este important. Dacă se știe că două sau mai multe rude de prim grad într-o familie au AI, atunci se recomandă screening-ul.