Neurolog: E normal să uităm uneori. Când devin îngrijorătoare pierderile de memorie

Nu este ieșit din comun să uitați unde ați pus cheile sau ochelarii, unde ați parcat mașina sau când este ziua de naștere a unui prieten. Odată cu înaintarea în vârstă, memoria „încetinește” în mod natural.

„Viața” memoriei poate fi însă prelungită până la adânci bătrâneți dacă țineți creierul permanent în priză: citiți, scrieți, ascultați activ, socializați, dormiți suficient, faceți mișcare și hrăniți-vă bine.

Doar dacă pierderea informațiilor este constantă, progresivă și ajunge să afecteze calitatea vieții (ratați evenimente, întâlniri importante), atunci este cazul să mergeți la medicul neurolog pentru o consultație amănunțită.

Diferența dintre tulburările firești și cele grave

„Este normal să uităm lucruri atât timp cât trăim într-o lume atât de agitată, ceea ce este mai degrabă o tulburare de concentrare, independent de vârstă. Putem vorbi despre o tulburare de memorie îngrijorătoare atunci când pierderea informațiilor este constantă și progresivă.

Dacă în cazul tulburărilor de memorie legate de stres avem senzația pe moment că nu ne aducem aminte anumite lucruri, dar după un timp ne reamintim, în cazul tulburărilor patologice nu se întâmplă acest lucru”, a explicat prof. dr. Ovidiu Băjenaru, medic neurolog.

Tulburările de memorie, confuzia și scăderea capacității de concentrare nu sunt, de cele mai multe ori, boli de sine stătătoare, ci doar simptome ale altor boli serioase: Alzheimer, astmul bronșic (consecința unei oxigenări defectuoase a creierului), evenimente cardiace (atac de cord, bătai neregulate ale inimii sau alte boli cardiovasculare), boli metabolice (hipoglicemie, diabet), insuficiență renală și pulmonară (permit intoxicarea sângelui), malnutriție și carențe de vitamine și minerale, afecțiuni ale glandei tiroide și tulburări mentale (depresie, schizofrenie).

Alcoolul duce la pierderi de memorie

Alcoolul și abuzul de medicamente sau combinația dintre alcool și medicamente și pastilele pentru tratatarea bolilor psihice perturbă activitatea neuronală și pot da amețeli, stări de confuzie și tulburări ale memoriei.

„După o noapte de beție, foarte multe persoane au tulburări de memorie, în primul rând pentru că nu fixează informația în momentul respectiv. Mai departe, se deteriorează scoarța, se produce alterarea creierului și a circuitelor, ceea ce poate duce în final la demență”, atrage atenția profesorul Băjenaru.
Medicul punctează și efectele unor medicamente. „Anumite medicamente folosite în psihiatrie pot tulbura memoria. De asemenea, supradoza de medicamente, dar și cafeaua băută în exces inhibă activitatea cerebrală.”

Lecitina și ginko biloba sunt doar mituri

Până acum nu s-a inventat un medicament pentru memorie. Deși suplimentele cu ginko biloba și lecitină sunt foarte populare, medicii lămuresc că e doar o „chestiune de marketing”. Nu fac rău, dar nici bine, iar studiile nu le-au dovedit eficacitatea. „Se face o mare confuzie între medicamentul care conține un extract standardizat de ginko biloba și așa-zisele suplimente. Frunza care nu este procesată în laborator poate conține și substanțe nocive, în schimb medicamentul a fost testat și studiat și are efecte favorabile asupra tulburărilor de memorie dovedite”, susține specialistul Băjenaru.

Cât despre lecitină, singurele efecte benefice ar fi accelerarea circulaței. „Lecitina nu și-a dovedit valabilitatea în legătură cu performanța cognitivă. Nu face rău, dar nici nu crește performanța intelectuală. Poate îmbunătăți circulația, determină vaso-dilatție, dar atât, completeză dr. Constatin Popa, medic neurolog la Institutul de Boli Cerebrovasculare din București

Activitate intelectuală rebus și somn

Dacă tulburarea nu este efectul unei boli, memoria trebuie exersată, și stilul de viață deficitar – schimbat. Reducerea stresului, exerciții de concentrare, planificarea evenimentelor cu ajutorul calendarelor, listelor, organizarea sarcinilor de serviciu și menținerea rutinei sunt primii pași spre o memorie mai activă.

Acestora li se adaugă și diverse „trucuri de memorare”: de exemplu, repetați în gând numele unei persoane imediat ce ați făcut cunoștință, asociați numere cu diverse date sau evenimente și refaceți în gând traseul unei acțiuni, rezolvați rebus.

Prevenția poate prelungi vârsta memoriei până la 80-100 de ani „având o activitate intelectuală intensă.

De asemenea, un somn bun (somnul de noapte) poate ajuta la fixarea informației, fiind momentul în care creierul filtrează informațiile și scapă de cele ne esențiale”. Activitatea intelectuală susținută trebuie însoțită de activitate recreativă, pentru că și suprasolitarea inhibă creierul.