Din cuprinsul articolului
Secretul fericirii. Un celebru neurolog american a studiat creierul uman toată viața sa și dezvăluie rețeta fericirii: Ai nevoie doar de patru lucruri
Dr. Alex Korb este neurolog, scriitor și profesor. El a studiat creierul timp de peste 20 ani, a publicat zeci de articole despre depresie, neuroplasticitate și capacitatea creierului de a se adapta.
Alex Korb este și autorul cărții de mega succes “Spirala ascendentă: cum să folosești neurologia pentru a inversa cursul depresiei, cu câte o schimbare mică”, carte care a devenit cea mai vândută pe Amazon, la doar o săptămână de la lansare.
În timpul liber scrie la Psychology Today. Iar totul se învârte în jurul complexității uluitoare a creierului. Cum îți poți face viața mai frumoasă. Și da, se pare, din cercetările sale, că ți se poate schimba viața în funcție de ceea ce gândești. Drept dovadă, când a lucrat ca antrenorul minții pentru echipe sportive, le-a ajutat să câștige întotdeauna, schimbându-le modul de a gândi, de a aborda lucrurile.
Experiența lui Alex Korb sa se extinde în leadership și motivație, mindfulness, fitness, chiar și stand-up comedy.
Pe de altă parte, oamenii urmăresc întreaga viață fericirea. Aceasta diferă, în funcție de vârstă și etapele la care ne aflăm.
Sigmund Freud spunea că fericirea nu poate fi atinsă niciodată și că viața noastră se află întotdeauna sub semnul plăcerii.
Epictet a contrazis această teorie, susținând că fericirea o atingi în momentul în care reușești să trăiești în armonie și-ți accepți destinul.
Alex Korb vine cu explicații plauzibile. Una dintre cele mai importante aspecte ar trebui să fie recunoștința. Trebuie să găsești în orice situație un motiv de a învăța ceva. Se pare că recunoștința are un impact major în creier. Orice piedică se poate transforma în ceva pozitiv, dacă reușești să-ți antrenezi mintea în așa fel încât să fie recunoscătoare pentru experiență. Din orice poate ieși ceva bun. Așa că nu te grăbi să te plângi, ci acceptă cu recunoștință! Procesele chimice din creier declanșate prin această practică te vor face fericit.
Neurologul susține că atunci când îi mulțumesti lui Dumnezeu, te concentrezi, de fapt, pe latura pozitivă a vieții tale, ceea ce crește nivelul de serotonină.
Când nu te simți bine, încearcă să definești starea ta. Să fie tristețe, supărare sau îngrijorare? Nu e o glumă, iar acest exercițiu te va face să te simți mai bine. Îl poți face chiar acum, dacă există gânduri care te macină. Glanda amigdală reacționează la emoții și îți influențează organismul și felul său de a reacționa. Experimentele făcute pe oameni au demonstrat că exprimarea a ceea ce simți reduce considerabil impactul la nivelul fizic, în corp.
Fiindcă da, tensiunile neexprimate prea mult timp pot duce la declanșarea bolii în corp.
Neurologul spune că tărăgănarea lucrurilor este nocivă, atunci când îți rezolvi problemele, reduci anxietatea și îngrijorarea.
Se pare că singurătatea face bine doar o perioadă. Însă contactul cu oamenii este esențial pentru o bună sănătate mentală. Triază oamenii cu care îți petreci timpul și înconjoară-te de cei pe care îi stimezi. Creierul nostru percepe respingerea de către un alt om ca pe o fractură fizică!
Excluderea socială activează cortexul frontal și centrul durerii, exact ca durerea fizică.
Pe scurt, pentru creier sunt foarte importante relațiile cu cei din jurul nostru. Vrei să te simți mai bine și să fii fericit? Apropie-te de prieteni, rude și colegi, iar pe cei dragi îmbrățișează-i și sărută-i mai des.
Potrivit studiilor, condiţiile meteorologice influențează în mod direct sănătatea oaselor și a mușchilor, însă nu…
O vizită de trei minute la toaletă cu telefonul mobil se poate transforma cu ușurință…
România traversează o perioadă de tranziție meteorologică, cu temperaturi în creștere până la mijlocul săptămânii,…
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat că descentralizarea rezidenţiatului demarată în urmă cu un an…
Numerologul Mihai Voropchievici a dezvăluit, în cadrul emisiunii Adevăruri ascunse, horoscopul celor 12 zodii pentru…
Un nou studiu publicat în revista "British Journal of Clinical Psychology" dezvăluie o parte dintre…