Din cuprinsul articolului
Prof. dr. Vlad Ciurea, medic primar neurochirurg, atrage atenția că există un aliment, prezent în toate bucăriile românilor, care este cel mai mare duşman al creierului.
Zahărul, căci despre el este vorba, a fost dintotdeauna parte a dietei noastre și este prezent și în alimentele la care nu te aștepți! Este vorba despre alimentele pe care le consumăm zilnic, de multe ori fără să ne dăm seama, precum pâine, unele iaurturi, fast-food, muştar, sosuri, cereale, conserve.
Printre acestea se numără nucile şi seminţele care conţin grăsimi bune, dar şi fructele, legumele proaspete. „Nucile, semințele de dovleac, toate legumele, fructele (afine, mure) – toată compoziția lor se duce direct în creier. De zahăr, trebuie să uităm, să nu-l consumăm. Facem tot ce este posibil să nu-l consumăm, mai ales zahărul rafinat.
Ne luăm zahărul din amidon, din pâine, din fructe, din miere, dar nu zahărul acesta rafinat, care este un dușman al creierului. Miere putem să mâncăm din când în când”, a spus prof. dr. Vlad Ciurea, la Antena 3 CNN.
Bolile provocate de consumul exagerat de zahăr
Potrivit unui studiu publicat în Jama Internal Medicine, există corelație între consumul excesiv de zahăr și creșterea riscului de a muri din cauza bolilor de inimă. Studiul realizat de-a lungul a 15 ani, persoanele care consumă calorii din zahăr într-o proporție încadrată între 17% și 21%, își cresc riscul de a muri din cauza bolilor cardiovasculare cu până la 38%. Astfel, cu cât aportul de zahăr adăugat este mai mare, cu atât este mai mare riscul de a muri din cauza unor boli de inimă.
Se știa deja că zahărul afectează sănătatea inimii, însă studiul menționat arată că există mai multe conexiuni indirecte între zahăr și bolile de inimă. De exemplu, cantitățile mari de zahăr supraîncarcă ficatul. Grăsimile care afectează ficatul se transformă în boli hepatice, care contribuie la diabet, iar acesta, la rândul său, duce la creșterea apariției bolilor de inimă.
Ce este regula lui 8?
Celebrul medic recomandă hidratarea corectă pe tot parcursul zilei, un gest simplu, dar care este vital pentru sănătatea creierului, la fel cu lucruri foarte ușoare pentru alimentație.
„În jurul orei 19:00 se recomandă să oprești activitatea și este bine ca ultima masă să nu o iei decât până în ora 20:00 și să nu fie grea, că nu ai timp să digeri până dimineață.
Se ştie că popoarele germanice au introdus regula lui 8: opt ore de lucru, opt ore de administrație și opt ore de odihnă. Şi, atunci, organismul se poate reface și „bijuteria” funcționează în condiții foarte bune”, spune Vlad Ciurea.
