Nefrita este o boală inflamatorie care se poate localiza la unul dintre rinichi sau la ambii. Rinichii sunt organe cheie cu rolul de a elimina toxinele din organism, specialiștii spun că rinichii procesează între 120 și 150 de litri de sânge pe zi și elimină aproximativ 2 litri de deșeuri și apa în exces din corp.
Nefrita acută se dezvoltă și apare ca manifestare în clipa în care rinichii se inflamează. Atenție! Dacă nu este diagnosticată și tratată corect și la timp, nefrita acută poate duce la complicații serioase precum este insuficiența renală.
În literatura de specialitate există mai multe tipuri de nefrita:
Boala poate să apară ca rezultat al unei infecții bacteriene, sau poate apare ca efect al expunerii excesive la toxine, sau la medicamente. Cu toate acestea, una dintre cele mai frecvente cauze care duce la apariția bolii este reprezentată de o tulburare a sistemului imunitar. Dacă este lăsată netratată aceasta afecțiune se agravează rapid. Prin urmare, de îndată ce simptomele de nefrită sunt evidente, este important să se înceapă tratamentul.
De asemenea, la examenul bacteriologic al urinei la pacienţii bolnavi de nefrită acută sau pielonefrită se depistează microorganisme precum este Eshrihia coli. Acesta este responsabilă de această patologie în aproximativ 85-90% de cazuri, şi alţi germeni întâlniţi în 15-20% de cazuri. Totodată, cantitatea mică de potasiu din sânge este o altă cauză a nefritei interstițiale. Și administrarea unor tratamente pe timp îndelungat poate duce la apariția nefritei interstițiale. Acestea au un debut agresiv, brusc și din păcate duc la insuficienţă renală acută, pacientul având nevoie de hemodializă. Vindecarea apare fie spontan, fie după câteva zile.
Principalele simptome ale nefritei acute interstițiale sunt:
În situația în care boala progresează repede vor apărea și simptome precum: pierderea poftei de mâncare, vărsături, dureri abdominale și articulare puternice. De asemenea, nefrita cronică poate trece neobservată ani de zile, până în clipa în care apar simptomele insuficienței renale: oboseală, mâncărimi ale pielii, greață și vărsături, dificultăți de respirație.
În vederea stabilirii diagnosticului, pacientul va fi supus unor analize de sânge dar și de urină. De asemenea, vor fi efectuate și radiografii ale rinichilor dar și o tomografie computerizată. Uneori se cere și realizarea biopsiei.
În ce constă tratamentul:
Tratamentul constă în administrarea de antibiotic, dar medicul va stabili tratamentul în funcție de cât de afectați sunt rinichii, de vârsta pacientului dar și de alte boli pe care acesta le mai are sau nu. Dieta sau modificarea stilului de viața este o altă componentă esențial a tratamentului. Astfel, pacientul nu va mai consuma sare, potasiu, proteine. În cazurile severe este posibil ca bolnavul să ajungă la dializă.
Pietrele la rinichi, cunoscute si sub denumirile de calculi renali sau litiază renală/urolitiază, sunt mici formaţiuni compuse…
După moartea lui Silviu Prigoană, Adriana Bahmuţeanu a cerut emiterea unei ordonanţe preşedinţiale prin care…
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, crede că goana după căutarea în cadru legal a situaţiilor care…
În 2025, anumite semne zodiacale vor fi mai favorizate decât altele, având parte de un…
Un studiu realizat de un grup de cercetători chinezi sugerează că utilizarea reţelelor sociale ar…
Potrivit studiilor, condiţiile meteorologice influențează în mod direct sănătatea oaselor și a mușchilor, însă nu…