Mușcatul limbii în somn ar putea fi un semn de avertizare serios. Când să mergi la medic de urgență

Mușcatul limbii în somn ar putea fi semn de avertizare serios. Cu toții cunoaștem durerea ascuțită care pare atunci când ne mușcăm în mod neașteptat limba.

Formată din fibre nervoase și musculare delicate, cu patru tipuri diferite de papile gustative întinse pe suprafața sa, limba este foarte adaptată la stimulii senzoriali.

Din când în când, ne putem înfige din greșeală dinții în limbă în timp ce mestecăm sau vorbim. Și deși nu este întotdeauna un motiv de îngrijorare, există cazuri în care mușcatul limbii ar putea fi un semn al unei tulburări convulsive dacă apare în mod regulat în timpul somnului, relatează Healthline.

Mușcatul limbii în somn poate fi un semn de avertizare serios

Cunoscute sub numele de convulsii nocturne, contracția sau slăbirea involuntară a mușchilor care caracterizează afecțiunea apare cel mai adesea:

• imediat după adormire,
• înainte de trezire,
• puțin după trezire.

Deși cauza convulsiilor nocturne nu este întotdeauna clară, ea provine din activitatea electrică anormală a creierului, iar mușcătura limbii este unul dintre simptomele primare.

Persoanele cu această afecțiune pot fi, de asemenea, în imposibilitatea de a-și controla vezica urinară sau pot experimenta creșteri ale frecvenței crizelor în timpul zilei din cauza întreruperii somnului pe timp de noapte.

Bolile asociate cu convulsiile nocturne

Persoanele cu anumite tipuri de tulburări convulsive pot fi mai predispuse la convulsii nocturne. Cedars Sinai explică că aceasta include, dar nu se limitează la:

• epilepsia lobului frontal,
• epilepsia mioclonică juvenilă,
• crizele tonico-clonice de trezire (numite și crize de grand mal).

Laturile și vârful limbii sunt cel mai adesea mușcate în timpul crizelor nocturne. Dacă întâmpinați acest potențial semn de avertizare, este important să vă consultați cu medicul dumneavoastră despre metodele de tratament.

Descoperirile unui studiu din 2017 publicat sub numele de „Epilepsia” sugerează că persoanele cu convulsii nocturne sunt mai susceptibile la moarte subită neașteptată în epilepsie (SUDEP) din cauza scăderilor severe ale nivelului de oxigen (hipoxie) și a suprimărilor activității creierului care au loc după convulsii.

Acești pacienți au șanse de peste două ori mai mari de a experimenta SUDEP decât persoanele care suferă doar de convulsii în timpul zilei și sunt de cel puțin douăzeci de ori mai vulnerabili decât populația generală.

Pentru a interveni în siguranță, este important să recunoaștem semnele convulsiilor atât la copii, cât și la adulți.

Diagnosticul și tratamentul convulsiilor nocturne

Pentru a confirma un diagnostic de convulsii nocturne, pacienții vor trebui să se supună unui studiu de somn în care personalul spitalului poate monitoriza activitatea creierului peste noapte.

Pe lângă determinarea tipului, frecvenței și severității convulsiilor, medicii vor trebui să ia în considerare și vârsta pacientului și istoricul medical atunci când decid asupra formei adecvate de tratament.

Medicamentele sunt adesea prescrise împreună cu obiceiurile sănătoase recomandate, cum ar fi prioritizarea somnului și aderarea la dieta ketogenă. Experții de la Cleveland Clinic explică că dieta keto implică un aport scăzut de zahăr cu un aport ridicat de grăsimi, ceea ce afectează activitatea creierului într-un mod care reduce la minimum convulsii.

Dacă medicamentele sunt ineficiente, un stimulator al nervului vag poate fi introdus în plus chirurgical în piept pentru a trimite semnale electrice către creier.

În caz de febră, umflare, sângerare excesivă sau semne de infecție care apar după ce vă mușcați limba, mergeți la cea mai apropiată cameră de urgență.