Din cuprinsul articolului
Murături în oțet, rețeta lui Radu Anton Roman. Despre scriitorul, aventurierul, bucătarul, etnologul și prezentatorul TV Radu Anton Roman se spune că este cel care a reinventat bucătăria românească și că redescoperise tradiţiile locale.
În volumul „Bucate, vinuri şi obiceiuri româneşti”, Radu Anton Roman a dezvăluit care este secretul celor mai bune murături și ce trebuie să știi atunci când pui murături la borcan.
Murături în oțet. Rețeta lui Radu Anton Roman
Ingrediente pentru zeama folosită la un borcan de 10 l
- 3 l apă
- 1,5 l de oţet de 9 grade
- 450 g zahăr
- 300 g miere
- 30 de boabe de piper
- 6 foi de dafin
- 30 g boabe de muştar
- 3 ramuri de cimbru uscat
- 3 linguri de sare
Ingrediente pentru murături
- 2 kg ceapă roșie mică
- 5 căpăţâni de usturoi
- o ţelină mijlocie
- 5 morcovi potriviţi
- 3 legături de cimbru uscat
- 3 rădăcini de hrean
- o legătură de tulpini de mărar uscat
- 3 mere tari
- 7 kilograme de gogoşari (au 9 kilograme de castraveciori sau prune, varză roşie, mere, conopidă)
Mod de preparare
Se curăță ceapa și țelina. Morcovii se taie felii, apoi se curăță usturoiul. Legumele se spală și se așază în borcan. La fiecare strat de castraveciori/ gogoșari se mai pun o felie de țelină, 2 – 3 rondele de morcov, 5 – 6 căței de usturoi, cepe roșii mici.
Atunci când borcanul se umple, deasupra se pun trei mere feliate, apoi ramuri de vișin verzi, crenguțe de mărar și cimbru uscat.
Zeama se lasă la fiert, apoi la răcit, după care se toarnă în borcanul bine spălat cu apă fierbinte. Este bine să lași borcanul pe lame de cuțit ca să nu se spargă din cauza lichidului fierbinte. Se acoperă cu o farfurie, se înfășoară în cârpe și se lasă așa peste noapte.
Se completează cu zeama rămasă a doua zi, se leagă cu celofan bine spălat și înmuiat în apă fierbinte. Murăturile se pot consuma după 3 – 4 săptămâni.
Secretul maestrului Radu Anton Roman pentru cele mai bune murături
Toate murăturile au nevoie de țelină cu frunze, usturoi, morcovi, arpagic și mere tari de toamnă, conform volumului menționat anterior.
Mai este nevoie de tulpini de mărar uscat (1 – 2 legături la un borcan de 10 – 15 l), 3 – 4 legături de cimbru uscat la borcan, 3 – 5 rădăcini la borcan și 3 – 4 crenguțe de vișin verde la borcan.
Ai nevoie de câteva ingrediente de bază și pentru zeama care fierbe. Astfel, trebuie să pui 1 – 2 linguri de sare la 1 l de lichid, 3 – 5 l de oțet la 10 – 15 l de lichid. La un borcan de 10 l ai nevoie de 20 g de piper, 10 – 15 foi de fain și 2 linguri de boabe de muștar.
Mai este nevoie să adaugi și o pastilă de aspirină per litru de apă, dar și 10 – 20 g de conservant la litrul de apă, notează adevărul.ro.
Cum a început Radu Anton Roman să gătească
Radu Anton Roman a devenit cunoscut publicului din România prin prisma emisiunii culinare de la ProTV, „Bucătăria lui Radu”, între 2001 și 2005. Puțini știu, însă, că Radu Anton Roman a început să gătească din pură necesitate.
Acesta a mărturisit într-un interviu că a descoperit mâncarea și tainele preparării ei imediat după Revoluție, când a rămas singur, fără bani, fără posibilitatea de a publica și fiind grav bolnav.
„Mâncarea am descoperit-o prin foame. Aveam o surioară mai mică şi trebuia să trăim din puţinul care… nu era. Sigur că, în aceste condiţii, mâncarea devine foarte importantă. Când mănânci o dată pe zi, din întâmplare, sau din noroc, trebuie să preţuieşti mâncarea.
Mama s-a prăpădit când eram foarte mici, adică aveam 14 ani eu şi 12 ani soră-mea, iar tata era destul de absent. Trăiam toţi dintr-o pensioară de 900 de lei pe lună şi, în primele zile, cumpăram savarine la început, şi după aia mâncam ce mai puteam.
Treptat, am învăţat să ne gospodărim, să gătim, să iubim vremurile, practic, o aventură de adolescență”, a povestit Radu Anton Roman, într-un interviu realizat de Stelian Nistor, în revista „Bucătăria pentru toţi“, aprilie 2004.
