Mulți români nu știu, dar Mihai Eminescu a scris o rugăciune care a fost rostită chiar de Papa de la Vatican.

Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, considerat de către cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Printre cele mai importante opere compuse de Mihai Eminescu menționăm: Luceafărul, Odă (în metru antic) sau cele cinci scrisori (I, II, III, IV și V).

Mihai Eminescu s-a născut pe 15 ianuarie 1850

Data de naștere a lui Mihai Eminescu a fost acceptată ca fiind 15 ianuarie 1850, însă este o data controversată.

Această dată este cea care la care a fost înregistrat certificatul de naștere.

Cu toate acestea, Aglae Drogli, sora poetului, a susținut într-o scrisoare către Titu Maiorescu că poetul s-ar fi născut pe 20 decembrie 1848 la Ipotești.

Ulterior, s-a descoperit într-un registru al membrilor Junimii că poetul a notat că s-a născut pe 20 decembrie 1849 în Botoșani.

Mihai Eminescu s-a născut în familia căminarului Gheorghe și Raluca Eminovici. A fost al șaptelea dintre cei unsprezece copii din familie.

Rugăciunea scrisă de Mihai Eminescu și rostită de Papa Ioan Paul al II-lea.

Mihai Eminescu, considerat cel mai mare poet al nostru, a scris o rugăciune pe care a citit-o la Vatican chiar Papa Ioan Paul al II-lea. Poemul se cheamă simplu, „Rugăciune”. În aceste versuri, poetul se roagă către Fecioara Maria și cere mântuirea în fața Născătoarei de Dumnezeu.

„Craiasă alegându-te
Îngenunchem rugându-te,
Înalța-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie;
Fii scut de întărire
Și zid de mântuire,
Privirea-ți adorată
Asupra-ne coboară,
O, maică prea curată
Și pururea fecioară,
Marie!
Noi, ce din mila sfântului
Umbră facem pamântului,
Rugămu-ne-ndurărilor
Luceafărului mărilor;
Ascultă-a noastre plângeri,
Regină peste îngeri,
Din neguri te arată,
Lumină dulce clară,
O, maică prea curată
Și pururea fecioară,
Marie!”

În 1999, când Papa Ioan Paul al II-lea a venit în România, el a rostit la Roma, în Piața Sfântului Petru, această poezie scrisă de Mihai Eminescu.

Papa Ioan Paul al II-lea a recunoscut că vedea în poetul român un adevărat geniu și la fel credea și Papa Francisc, venit și el într-o vizită la noi în țară în 2019. Acesta a dat un citat atunci din poezia „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”.

Discursul Papei Francisc, în România, 2019: „Există o reţea spirituală foarte puternică care ne uneşte, ne „conectează”, ne susţine şi care este mai puternică decât orice alt tip de conexiune. Sunt rădăcinile noastre: conştiinţa că aparţinem unii altora, că viaţa fiecăruia este ancorată în viaţa celorlalţi. „Tinerii înfloresc când se simt iubiţi”, spunea Eduard. Toţi înflorim când ne simţim iubiţi.

Pentru că iubirea prinde rădăcini şi ne cheamă să ne înfigem aceste rădăcini în viaţa celorlalţi. Aşa cum ne spun acele frumoase cuvinte ale poetului vostru naţional, care îi dorea dulcii sale Românii: „fiii tăi trăiască numai în frăţie ca a nopţii stele” (M. EMINESCU, „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”).

Noi aparţinem unii altora, iar fericirea noastră personală se realizează făcându-i fericiţi pe ceilalţi. Toate celelalte sunt poveşti. Pentru a merge împreună acolo unde eşti, să nu uiţi de ceea ce ai învăţat în familie.(…) ”

Teorii despre moartea lui Mihai Eminescu

Moartea sa a născut multe controverse. De-a lungul timpului, s-au emis mai multe teorii despre cum a murit Mihai Eminescu. S-a luat în calcul ipoteza suicidului, dar și a asasinării.

Doctorul neuropatolog Ovidiu Vuia a scris în cartea sa dedicată studiului morții lui Eminescu că așa-zisa boală psihică a poetului nu ar fi fost una reală, ci doar un diagnostic greșit al medicilor, scrie Civicmedia.ro.

Medicul a mai menționat că, în afară de depresii și anxietate, Eminescu nu avea alte probleme, iar geniul său creator nu era alterat de vreo afecțiune mintală.

Cât timp a fost în spital, poetul prezenta tremurături ale membrelor, gurii, limbii și o ataxie alternând cu stări de delir și luciditate.

Ulterior, s-a enunțat teoria că aceste stări puteau fi semne ale intoxicației cu mercur, substanță care era administrată periodic de către medici.

Mai mult, se spune că la moartea lui Eminescu ar fi complotat și prietenul lui, Titu Maiorescu.

Conform lui Theodor Codreanu, critic și istoric literar, principala cauză a morții este tratamentul cu mercur aplicat de doctorul Șuțu: „Acum nu mai încape îndoială: acela care i-a grăbit moartea lui Eminescu (psihică si fizică) a fost doctorul Suțu, medicul ales de Titu Maiorescu pentru a-l vindeca pe poet”.

Eminescologul Nicolae Georgescu a scris un articol în ziarul Universul, cu titlul: Dosarul Morții lui Eminescu.

Eminescu, omorât cu o cărămidă?

În articol este prezentat un dialog cu un bărbat care pretindea că era frizerul Regelui Carol I, pe nume Dumitru Cosmănescu. Acesta ar fi asistat la omorârea lui Mihai Eminescu, și a povestit că l-ar fi vizitat la sanatoriul unde era internat.

„Cât a stat la Șuțu, eu cel puțin nu l-am văzut altfel decât scriind. Scria toată ziua, coli peste coli, și era foarte liniștit, dar soarta a făcut însă ca într-o zi să-l văd murind, aș putea zice, pe brațele mele”, a spus martorul.

În continuare, frizerul a povestit că, la un moment dat, pe când era în vizită la Eminescu, poetul i-ar fi cerut să meargă să se plimbe în grădină și să-l învețe să cânte „Deșteaptă-te, Române !”. Cei doi au ieșit și au început să cânte imnul țării.

La un moment dat, martorul a povestit că a venit un pacient și l-a lovit pe Eminescu în cap cu o cărămidă.

Lovitura a fost atât de puternică încât i-a provocat poetului grave leziuni la cap.

În continuare, bărbatul a povestit că Eminescu i-a zis să-l ia pe brațe și să-l ducă în salon. Bărbatul l-a dus în salon și l-a așezat pe pat.

În salon au venit mai mulți medici, în frunte cu Suțu, iar aceștia au spus că nu s-a întâmplat nimic grav, dar după o jumătate de oră, poetul murise.