Din cuprinsul articolului
Grăsimea abdominală este un factor de risc pentru foarte multe afecțiuni ale organismului. Aceasta crește riscul unor boli precum diabetul și afecțiunile cardiovasculare și digestive.
Pentru a evita riscurile asociate este necesar să știi cum să mănânci sănătos. Iată câteva motive care te-ar putea îngrășa fără să realizezi și ce alimente ne pun, de fapt, la risc.
Mihaela Bilic, nutriționist, a vorbit în podcastu-ul lui Mihai Morar, „Fain și Simplu”, despre grăsimea excesivă și motivele pentru care se depune.
„Organismul e foarte interesant. E atât de performant construit, încât ceea ce numim noi nesănătos, că aici avem o problemă cu definiția. Deci noi avem prejudecăți, ne-a ajutat și medicina să zic așa, în anii 1970 au fost acuzate grăsimile de tot ceea ce e mai rău. Dar acolo a fost o conspirație în spate!
După 50 de ani, acum se vorbește de faptul că industria zahărului a plătit grav pentru studiile alea, ca să nu iasă zahărul vinovat. Pe bune! Aici nu mai e mister!
Când au acuzat grăsimile, abia atunci a început lumea să se îngrașe, pentru că toată lumea a fugit de grăsime, care are 9 kalorii pe gram și s-au dus spre făinoase și spre zahăr, care au 4 kalorii pe gram, dar care îngrașă mai mult decât kaloriile pe care le conțin.”, a declarat Mihaela Bilic, în podcast-ul lui Mihai Morar, „Fain și Simplu”.
„Pentru că din zahăr și făinoase putem face grăsime în momentul în care ele ajung în sistem, apare hormonul numit insulină. Și pe asta s-a bazat tot ceea ce au însemnat faimoasele cure de slăbire proteice. Ce și-au dat seama medicii? Că în momentul în care noi nu avem hormonul numit insulină în sânge, organismul nu poate face grăsime.
Foarte interesant! Chiar dacă ăi dai grăsime pură, proteine, el are nevoie de acest hormon, singurul capabil să ia kalorii din sânge și să le transforme în depozite de grăsime. E un paradox aici! Și putem să-l păcălim pe metabolism!”, a completat ea.
„Înseamnă să mănânci foarte puțini carbohidrați, zahăr dacă se poate deloc, dar și amidonul redus drastic. E foarte logic! Organismul nostru are un nivel glicemic… noi dacă mâncăm grăsime și proteine, ficatul știe să facă din ele glucoză, pentru că noi nu putem funcționa decât cu glocoză. Atâta vreme cât glicemia noastră rămâne cvasi-constantă, glicemia nu apare în circulație.
E suficient să ai muștar în care să fie pus zahăr, organismul a perceput, glicemia s-a dus în tavan. În momentul în care glicemia a crescut, vine insulina și zice: Sunt aici, prieteni! Să facem grăsime!”, explică Mihaela Bilic, nutriționist, în cadrul podcast-ului.
Regula de aur a dietelor de slăbit. Un medic endocrinolog ne spune cât de mult…
Horoscopul zilei de marţi, 5 noiembrie 2024, anunţă momente dificile pentru unii nativi ai zodiacului.…
Folosiți o sticlă de apă? Dacă da, câte bacterii se ascund în ea? S-ar putea…
Senatul României a aprobat un proiect de lege inițiat de Guvern care prevede reglementarea unor…
Acest ceai, preparat din fructele bogate în vitamine și minerale ale cătinei, este recomandat în…
Autorităţile medicale sunt în alertă, după ce în Italia s-a înregistrat primul caz de gripă…