Din cuprinsul articolului
Cum au dispărut 10 zile din istorie. În octombrie 1582, 10 zile au dispărut fără urmă, dar există un motiv foarte bun pentru care acest lucrur s-a întâmplat.
În zilele noastre, calendarele sunt fie o aplicație de pe telefon, fie pe un carton agățat pe perete. Există 365 de zile într-un an împărțite pe luni care alternează între 31 și 30 de zile, cu excepția lunii februarie care are 28 de zile în afară de anii bisecți, unde sunt 29 și lunile adiacente iulie și august, ambele având 31 de zile.
În anul 46 î.Hr., lui Iulius Caezar, i-a venit ideea de a repara calendarul înainte să se descopere că a făcut o ușoară greșeală care a dus la dispariția a 10 zile. Calendarul iulian, numit după însuși numele lui Iulius Cezar, a ajuns să fie cu 11 minute și 14 secunde mai lung decât timpul real necesar pentru a finaliza un an.
Secretele timpului. Cum au dispărut 10 zile din octombrie 1582
Însă calendarul iulian era cu 11 minute și 14 secunde mai lung decât anul solar (timpul de care are nevoie Soarele pentru a se întoarce în aceeași poziție, așa cum este ea văzută de pe Pământ). Rezultatul a fost că, la fiecare 314 ani, acest calendar „pierdea” o întreagă zi.
Una dintre cele mai presante probleme cauzate de eroare era dificultatea tot mai mare de a calcula data sărbătorii de Paște. Conciliul de la Niceea din anul 325 a decretat că ziua de Paște este prima duminică de după prima Lună plină care urma după echinocțiul de primăvară.
În 1562 s-a decis că trebuie făcut ceva în privința asta, iar Conciliul de la Trent, care încerca să-și dea seama cum să răspundă la toată această „reforme”, a spus că Papa trebuie să rezolve problema.
Papa la acea vreme era un Pius al IV-lea, dar a murit de o infecție a tractului urinar în 1565 și succesorul său, Pius al V-lea, care a murit în 1572, din cauza unor pietre la vezică.
El a fost înlocuit de Papa Grigore al XIII-lea și, la 20 de ani de când a fost însărcinat cu elaborarea unui nou calendar, a fost creat în sfârșit.
În marea schimbare din 1582, s-a hotărât că se va renunța la 10 zile pentru a readuce lucrurile unde ar trebui să fie, iar octombrie a fost ales pentru a nu se ciocni cu nicio sărbătoare religioasă importantă.
Oamenii s-au culcat pe 4 octombrie și s-au trezit pe 15 octombrie, cu excepția francezilor care au făcut-o în decembrie pentru a fi altfel. Au trecut de la 9 decembrie direct la 20 decembrie.
Cele mai multe țări au adoptat calendarul gregorian
În timp ce calendarul gregorian a fost adoptat de o multitudine de națiuni în 1582, acesta va continua să fie difuzat în întreaga lume timp de decenii și chiar secolele următoare.
Spania, Portugalia, Franța, statele italiene, Țările de Jos Catolice (ceea ce este acum Belgia și Țările de Jos), Luxemburg, Commonwealth-ul Polono-Lituanian și diferitele lor colonii au fost primii care au adoptat noul calendar.
Doi ani mai târziu, Regatul Boemiei a decis că este timpul să le ceheze întâlnirile, la fel ca unele părți ale Elveției.
Pe parcursul secolului al XVII-lea, statul german Prusia a devenit gregorian, în timp ce Alsacia și Strasbourg au preluat-o la scurt timp după ce au fost cucerite de Franța.
În 1700, Norvegia, Danemarca, Țările de Jos protestante și mai multe părți din Elveția și-au schimbat calendarele, în timp ce în 1752 britanicii au făcut în sfârșit schimbarea.
Decalajul de 10 zile ar putea face lucrurile un pic confuze uneori, în funcție de dacă țările au trecut la gregorian sau nu.
William Shakespeare și autorul Don Quijote Miguel Cervantes au murit ambii la 23 aprilie 1616, dar din moment ce Spania era gregoriană în acest moment și Anglia nu era, au trecut încă 10 zile până când Shakespeare a trecut în neființă.
Din ce în ce mai multe țări au trecut la calendarul gregorian de atunci, cea mai recentă fiind Arabia Saudită în 2016, potrivit unilad.com.
Unele țări îl folosesc împreună cu propriul calendar, dar în întreaga lume doar Etiopia, Nepal, Iran și Afganistan nu îl folosesc deloc.
