Mamografiile și colonoscopiile nu sunt recomandate mai devreme de 45-50 de ani, ca metode de screening. Între două radiografii trebuie să treacă cel puțin șase luni. Și ecografiile sunt puse sub semnul întrebării.
De la prevenție până la obsesia pentru investigații inutile nu este decât un pas, atrag atenția din ce în ce mai mulți
medici din țările occidentale, unde începe să se contureze un astfel de fenomen. Un studiu efectuat de cercetătorii de la „Oregon Health and Science University” a făcut mare vâlvă, recent, în presa americană. Potrivit cercetătorilor, numărul tot mai mare de mamografii efectuate în ultimii ani a dublat numărul femeilor depistate cu cancer în fază incipientă, însă multe dintre ele nu ar fi făcut niciodată boala. Până la o treime dintre cazurile de cancer la sân nou depistate sunt „supradiagnosticate”. Recomandările în ceea ce privește screeningul pentru cancer mamar sunt diferite de la o țară la alta: Societatea Americană de Oncologie recomandă efectuarea de mamografii anual, după vârsta de 40 de ani, în timp ce o altă organizație din domeniul sănătății spune că aceste investigații trebuie efectuate doar după 50 de ani, o dată la doi ani. În țara noastră, medicii recomandă mamografii după 40 de ani, o dată la doi ani, iar pentru femeile cu istoric familial de cancer mamar chiar mai des.
Radiații cât pentru un zbor cu avionul
Medicii români se plâng însă de un alt fenomen: deși femeile sunt tot mai informate, sunt foarte multe care ajung la spital când boala este deja avansată. „Există o categorie de persoane informate care vin la spital pentru screening, însă obsesia investigațiilor în exces nu a ajuns la noi în țară. Noi suntem încă în epoca în care ajungem foarte târziu la spital”, spune prof. dr. Alexandru Blidaru, șeful secției de Chirurgie Oncologică, de la Institutul Oncologic din București. În opinia medicului, singurele dezavantaje ar fi durerile, iradierea și eventualitatea depistării unor leziuni care nu ar evolua niciodată, însă beneficiile sunt mai mari dedcât aceste riscuri. „Pe de altă parte, durerea este relativ mică, iradierea este mai mică decât un drum de aici la Paris cu avionul, iar dezavantajul de a descoperi ceva care nu ar evolua niciodată este mult mai mic decât avanatajul de a descoperi le timp o leziune ce s-ar putea transforma în cancer”, conchide chirurgul Blidaru (FOTO).
Ecografiile agită bebelușii
O problemă mai mare este însă excesul de radiografii, pentru că pacienții nu au un buletin care să țină evidența anuală a fiecărei analize de acest gen. Cea mai mică doză de radiații este emisă în timpul radiografiilor dentare, însă studiile au demonstrat că nici acestea nu sunt inofensive. Un examen radiologic pe an este de ajuns ca să crească de trei ori riscul de apariția a tumorilor cerebrale, arată un studiu publicat în revista „Cancer”. Între două radiografii toracice, cele mai comune investigații iradiante, ar trebui să treacă cel puțin șase luni, însă de multe ori, radiografia este repetată în decursul aceluiași episod de boală sau urmată de altele, mai periculoase. „Angiografia este cea mai iradiantă analiză, urmată de tomografia computerizată. Aceasta din urmă se face în cazul traumatismelor craniene, în cazul bolnavilor de cancer etc.”, spune profesorul Gheorghe Iana, șeful secției de Radiologie și Imagistică, de la Spitalul Universitar din București.
Nici în privința ecografiilor lucrurile nu sunt clare. „Încă mai există dezbateri cu privire la câte ecografii avem voie să facem în timpul sarcinii”, adaugă doctorul Iana. În timpul acestei investigații se emite un fascicul de ultrasunete spre o anumită structură, care s-ar părea că îi deranjează pe bebeluși. Un studiu realizat pe șoareci la Universitatea Yale, în 2006, a arătat că expunerea la ultrasunete afectează dezvoltarea cerebrală a creierului fătului. În 2008, American Institute of Ultrasound în Medicine a publicat un raport în care declara că există, într-adevăr, anumite riscuri asupra embrionului. „De când au apărut ecografiile 4D, părinții privesc totul ca un spectacol, însă este departe de a fi așa”, spune un medic radiolog.
95% dintre colonoscopii ies bine
Fără recomandare medicală, există riscul să faceți degeaba o colonoscopie, mai ales că în 95% dintre cazuri, totul iese normal. „Avem pacienți care fac colonoscopie din proprie inițiativă, cu riscul de a fi normală și de a o face degeaba”, atrage atenția medicul gastroenetrolg Alecse Dițoiu, de la Spitalul Fundeni.
Investigația trebuie efectuată cam o dată la doi ani, în cazul în care aveți rude care au suferit de cancer la colon, și o dată la zece ani, după vârsta de 50 de ani, în cazul în care nu prezentați istoric familial sau alți factori de risc. „Iar dacă aveți istoric familial de cancer, screeningul trebuie început cu zece ani mai devreme decât vârsta la care a fost diagnosticată acea rudă cu cancer. Recomandăm colonoscopia doar în cazul unei anemii ale cărei cauze nu au fost lămurite prin alte mijloace, în cazul unor pierderi de sânge prin materiile fecale sau scăderii inexplicabile în greutate, nelămurite prin alte mijloace etc”, spune medicul gastroeneterolog Radu Voiosu.
Grafic
Cât ne radiază investigațiile
Radiografie dentară 0,02 mSV
Radiografie pulmonară 0,6 mSv
Mamografie 1-2 mSV
CT toracic 4-8 mSv
CT complet 10-12 mSv
PET/CT complet 30 mSv
