Mituri şi adevăruri privind constipaţia. Ce boli grave poate ascunde, ce legătură are cu depresia, cafeaua sau exercițiile fizice

Mit: ar trebui să aveţi un scaun în fiecare zi

„Normalul” variază de la o persoană la alta. Unii oameni ies afară de trei ori pe zi, în timp ce alţii de trei ori pe săptămână. Constipaţia înseamnă să ai mai puţin de trei scaune pe săptămână. Eşti considerat constipat grav dacă ai doar un scaun pe săptămână.

Mit: constipaţia creează toxine şi probleme de sănătate

Constipaţia obligă organismul să absoarbă substanţe otrăvitoare existente în scaun, cred unii oameni. Acest lucru provoacă boli, cum ar fi artrita, astmul sau cancerul de colon. Nu există nicio dovadă ştiinţifică potrivit căreia scaunele produc toxine, iar laxativele sau clismele pot preveni cancerul sau alte boli.

Mit: constipaţia înseamnă doar că am nevoie de mai multe fibre

Creşterea cantităţii de fibre din organism poate ajuta de cele mai multe ori în lupta împotriva constipaţiei. Dar constipaţia cronică poate semnala o problemă de sănătate reală, precum o proastă funcţionare a glandei tiroide sau un diabet zaharat. Constipaţia poate fi şi rezultatul unei boli ca accidentul vascular cerebral, maladiei Parkinson sau efectul secundat al medicamentelor. În cazuri rare, poate semnala afecţiuni precum cancerul colorectal sau boli autoimune. Dacă simptomele constipaţiei durează mai mult de două săptămâni sau aveţi sânge în scaun, dureri severe ale instestinului sau pierdeţi inexplicabil în greutate, este indicat să consultaţi un medic.

Realitate: lactatele duc la constipaţie

Dacă ai intoleranţă la lactoză consumul de lactate duce la constipaţie. Cele mai multe persoane cu intoleranţă la lactoză pot mânca cel puţin un pic de lapte în fiecare zi. Discutaţi cu medicul ce cantităţi mici vă pot constipa.

Realitate: o gumă înghiţită vă poate bloca intestinul

Este adevărat – dar numai în cazuri rare şi mai ales la copiii mici. Uneori, înghiţirea unor cantităţi mari de gumă sau a unor piese într-un timp scurt poate duce la formarea unei mase care blochează tractul digestiv şi la constipaţie. Dar pentru majoritatea oamenilor, guma trece prin intestin şi se elimină la fel ca oricare alt aliment. Deci înghiţirea gumei de mestecat este inofensivă.

Realitate: vacanţele pot provoca constipaţie

Călătoriile pot schimba rutina zilei şi dieta constribuind în acest fel la apariţia constipaţiei. Evitaţi deschidratarea care însoţeşte constipaţia şi beţi apă potabilă, mai ales în timpul zborului cu avionul. Apoi, trebuie să faceţi mişcare după ce coborâţi din avion în timpul escalei. Alte sfaturi de călătorie: faceţi exerciţii fizice, limitaţi alcoolul, consumaţi fructe şi legume.

Realitate: starea de spirit poate afecta regularitatea cu care ieşim afară

Depresia poate declanşa constipaţie sau mai rău. Reducerea stresului prin tehnici de relaxare vă poate ajuta. Presospunctura sau masajul Shiatsu, de asemenea, poate fi de folos. Masarea abdomenului poate ajuta la relaxarea muşchilor care susţin intestinele şi la punerea lor în mişcare.

Mit: amânarea nu dăunează

Vă puteţi simţi prea ocupat la muncă pentru a merge la toaletă şi preferaţi să vă ţineţi până ajungeţi acasă. Dar, ignorând sistematic semnalele organismului vă face să vă simţiţi neconfortabil fizic şi vă poate provoca sau agrava constipaţia prin slăbirea semnalelor în timp. Atunci când natura vă cheamă, răspundeţi!

Realitate: medicamentele pot provoca constipaţie

Unele medicamente pentru durere, depresie, hipertensiune arterială şi Parkinson sunt asociate cu constipaţia. Prea mult calciu şi fier pot produce, de asemenea, constipaţie. Suplimentele de calciu pot cauza constipaţie. Discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă aveţi astfel de probleme.

Realitate: dieta săracă în fibre provoacă probleme cu scaunul

Este adevărat! Pentru a preveni acest lucru încercaţi să consumaţi cel puţin 20 de grame de fibre pe zi. Mâncaţi multe fructe şi legume, înlocuiţi orezul alb, pâinea şi pastele cu produse din cereale integrale. Beţi cel puţin două-patru pahare de apă în plus, pe zi. Creşterea aportului de fibre evită producerea gazelor şi balonarea. După câteva zile de aport de fibre regulat rezultatele ar trebui să apară.

Mit: Toate fibrele au acelaşi efect

Realitatea este că cele mai bune sunt acelea insolubile. Ele sunt cuprinse în pâinea, cerealele şi pastele integrale. Fibrele insolubile ameliorează constipaţia pentru că nu se dizolvă în apă şi ajută scaunul să treacă mai repede prin intestine.

Realitate: prunele uscate ajută constipaţia

Sunt un „remediu natural” pentru constipaţie, pline de fibre insolubile, de sorbitol, care este un laxativ natural. Prunele uscate conţin şi fibre solubile care reduc colesterolul. Copiilor cărora nu le place sucul de prune li se poate administra împreună cu alt suc pentru a ascunde gustul.

Realitate: apa potabilă poate ajuta

Apa ajută la prevenirea deshidratării. Lichidele ajută la menţinerea unui scaun moale. Limitaţi consumul de cofeină şi alcool.

Realitate: exerciţiile provoacă scaun regulat

Lipsa de activitate fizică poate contribui la apariţia constipaţiei. Exerciţiile fizice ajută intestinul să aibă mişcări regulate şi pot reduce stresul. Aşteptaţi cel puţin o oră după masă pentru a da timp organismului să digere mâncarea. Apoi vă mişcaţi! Începeţi cu 10-15 minute de mers, de mai multe ori pe zi.

Mit: cafeaua repară constipaţia

Cofeina poate stimula muşchii din sistemul digestiv provocând scaun. Prin urmare, de ce nu este recomandată ca remediu pentru constipaţie? Cafeaua poate face, în fapt, să treacă mai greu scaunele pentru că este şi un diuretic astfel că absoarbe lichidul din scaune. Dacă sunteţi constipat, evitaţi cafeaua, alcoolul şi cola.

Mit: Irigarea colonului te scapă de constipaţie

Clismele şi irigarea colonului poate fi o soluţie temporară de eliminare a deşeurilor corporale, dar nu sunt o modalitate eficientă de a preveni sau vindeca constipaţia. Irigaţiile se fac de regulă de terapeuţi, altfel ele pot cauza alte probleme.

Mit: laxativele acţionează imediat

În funcţie de laxativul utilizat, durează de la câteva minute la câteva zile să se producă un scaun. Un supozitor s-ar putea să funcţioneze într-o oră. Dar, ar putea fi nevoie să luaţi un produs cu fibre în fiecare zi, timp de mai multe zile. Cele mai multe laxative sunt destinate utilizării pe termen scurt, totuşi. Suprasolicitarea duce la alte probleme digestive. Constipaţia durează de obicei câteva zile.

Realitate: laxativele sunt laxative

Pot preveni constipaţia permiţând scaunelor să absoarbă mai multă apă din colon şi, prin urmare, scaunele sunt mai moi şi se elimină cu uşurinţă din organism. Laxativele trebuie luate pe termen scurt. În unele cazuri, medicii prescriu laxative pentru pacienţii cu intervenţii chirurgicale. Unele laxative combină un balsam cu un laxativ stimulent pentru a activa tranzitul intestinal.

Mit: uleiul de ricin este un panaceu

Uleiul de ricin este un laxativ puternic. Dar, ca alte laxative nu ar trebui utilizat pe termen lung pentru că afectează capacitatea organismului de a absorbi nutrienţi şi unele medicamente. Uleiul de ricin poate deteriora muşchii intestinului, nervii şi ţesutul dacă este utilizat prea des. Prin urmare, întrebaţi medicul!

Mit: Constipaţia este o boală a bătrânilor

Este adevărat că persoanele mai în vârstă au mai multe şanse să sufere de constipaţie, dar acest lucru poate fi determinat de consiţiile medicale, de nutriţia proastă sau de lipsa activităţii fizice. Însă, constipaţia este una dintre cele mai frecvente probleme gastro-intestinale şi la alte grupe de vârstă. De exemplu, nu este neobişnuit ca o femeie însărcinată să sufere de constipaţie. Constipaţia poate apărea şi după naştere sau în urma unor intervenţii chirurgicale.

Mit: este normal să ai scaun cu sânge

Sângele în scaun nu este întotdeuna un motiv de îngrijorare, dar trebuie să apelaţi la medicul dumneavoastră dacă se întâmplă. Sângele proaspăt este, de regulă, de la hemoroizi sau rupturi ale mucoasei anale numite fisuri. Constipaţia sau scurgerile din tranzitul intestinal pot fi cauza. Un sânge maro sau chiar negru cu cheaguri este semn că sângerarea vine de la mare distanţă din tractul gastro-intestinal. Cauzele ar putea fi mult mai grave.

Daniela Șerb