România doreşte eliminarea până în anul 2030 a hepatitelor virale ca ameninţare majoră la adresa sănătăţii publice, conform Planului-cadru naţional privind controlul hepatitelor virale în România pentru perioada 2018-2030, lansat marţi la Bucureşti de Ministerul Sănătăţii.
Planul – cadru naţional privind controlul hepatitelor virale în România pentru perioada 2018-2030 are scopul de a minimiza amploarea hepatitelor virale ca problemă de sănătate publică prin reducerea transmiterii virusurilor hepatitice, reducerea morbidităţii prin hepatite virale şi prin complicaţii ale acestora şi prin asigurarea accesului echitabil la servicii de prevenire, testare şi îngrijire pentru toţi.
Planul transpune în legislaţia românească principiile directoare şi obiectivele Strategiei globale a sectorului de sănătate privind hepatitele virale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, precum şi Planul de acţiune pentru răspunsul sectorului de sănătate la hepatitele virale în Regiunea Europeană a OMS, fiind totodată un instrument de implementare a Strategiei naţionale de sănătate 2014-2020.
Potrivit ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, instituţia pe care o conduce îşi asumă ţintele pentru anul 2020 corelate cu cele propuse de OMS Europa. Printre acestea se numără: acoperire de 95% la vaccinarea hepatitică B cu cele 4 doze prevăzute în Calendarul naţional de vaccinare (la naştere, la 2, 4 şi 11 luni); acoperire de 95% la prima doza de vaccin hepatitic B administrată nou-născuţilor în primele 24 de ore de la naştere; 75% acoperire pentru testarea la gravide pentru hepatită B şi C şi 95% acoperire cu profilaxie post-expunere la copiii născuţi din mame infectate, prin administrarea HIBG (imunoglobulina specifică anti-VHB) noului-născut în primele 12 ore după naştere, în asociere cu prima doză de vaccin hepatitic B.
De asemenea, potrivit planului, toate donările de sânge să fie testate pentru infecţia cu VHB şi VHC, 50% din injecţii să fie administrate cu seringi de unică folosinţă cu dispozitiv care împiedică reutilizarea, asigurarea continuităţii programelor de reducere a riscului la persoanele utilizatoare de droguri injectabile, cu distribuirea a cel puţin 200 seringi/ utilizator/ an, cel puţin 25% dintre persoanele care trăiesc cu infecţie cronică cu VHB, VHD şi VHC să fie diagnosticate şi informate privind boala lor; cel puţin 75% din persoanele depistate cu infecţia VHB şi VHC şi eligibile pentru tratament să fie înrolate în programe de tratament antiviral; diagnosticarea a cel puţin 75% din pacienţii aflaţi în stadii avansate ale bolilor hepatice provocate de infecţiile cu VHB şi VHC (ciroza sau carcinom hepatocelular).
Medicul primar gastroenterologie de la Institutul Clinic Fundeni Liliana Simona Gheorghe a reamintit în context că România este „creditată” cu cea mai mare prevalenţă viremică din Europa în hepatita C, dar şi în hepatita B.
„România a dovedit în ultimii ani că ştie ce face şi face bine. Atât gastroenterologii, cât şi infecţioniştii au lucrat zi de zi, şi-au făcut treaba. Ca dovadă, aveţi acum în faţa dumneavoastră un program naţional de combatere şi control al hepatitelor virale. Nu vorbim numai despre hepatita B şi hepatita C, vorbim şi despre noul virus care a apărut în România, virusul hepatitic E, şi care dă forme severe de boală. Este pentru prima dată când în afară de Programul HIV există un program naţional care are finanţarea la vedere. Progresele sunt foarte mari. (…) Acest program dă posibilitatea oricărui pacient, oricărei persoane din România să se diagnosticheze şi să se trateze dacă, Doamne fereşte, are o problemă cu aceste virusuri. (…) Vaccinarea anti B trebuie făcută la toată lumea. Trebuie să terminăm cu prosteala asta că vaccinurile nu sunt bune, că fac rău. (…) La utlizatorii de droguri, peste 90% sunt infectaţi cu virus hepatitic C, peste 40% sunt infectaţi şi cu B şi cam 35% sunt infectaţi şi cu HIV”, a spus managerul Institutului „Matei Balş” Adrian Streinu Cercel.
