Din cuprinsul articolului
Uniunea Europeană riscă să pună în pericol accesul pacienților la tratamente esențiale printr-o nouă directivă care ar putea conduce la dispariția unor medicamente vitale, folosite pentru tratarea diabetului, bolilor cardiovasculare și multor alte afecțiuni. Acestă măsură, ce vizează reglementarea apelor uzate urbane, a stârnit îngrijorarea în rândul autorităților și industriei farmaceutice, iar 16 state membre ale UE, printre care se află și România, cer urgent revizuirea directivei.
Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) a tras un semnal de alarmă privind riscurile acestui proiect legislativ, solicitând amânarea implementării unei părți importante din directiva privind epurarea apelor uzate urbane. Potrivit APMGR, este necesar ca această măsură să fie inclusă în pachetul de măsuri simplificate, pentru a permite o evaluare detaliată și pentru a preveni efectele negative asupra aprovizionării cu medicamente esențiale.
Un pericol pentru sănătatea publică
Directiva UE propune implementarea unui sistem de Răspundere Extinsă a Producătorului (REP) în cadrul reglementărilor privind epurarea apelor uzate urbane, care ar implica, printre altele, costuri suplimentare pentru industria farmaceutică. În mod direct, aceste costuri ar putea duce la retragerea de pe piață a unor medicamente generice esențiale, din cauza imposibilității de a le produce la prețuri accesibile.
„Directiva privind epurarea apelor uzate urbane va obliga producătorii să retragă de pe piață multe medicamente generice și va determina închiderea sau relocarea facilităților de producție. În acest context, România riscă să își piardă complet atractivitatea pentru producători, afectând grav accesul pacienților la tratamente esențiale. Este regretabil că o industrie strategică, vitală pentru sănătatea publică și economia națională, va fi pusă în pericol. În plus, Directiva contravine strategiei Uniunii Europene de a reloca producția de materii prime farmaceutice în UE și de a consolida securitatea aprovizionării cu medicamente pentru pacienții europeni.” spune Simona Cocoș, președintele APMGR.
În România sunt doar fabrici de medicamente generice, peste 40 la număr. Multe dintre aceste fabrici nu vor suporta impactul Directivei și își vor restructura activitatea sau chiar reloca în spațiul non-UE. Investițiile 100% românești în facilitățile de producție nu vor putea suporta impactul și își vor închide producția, atrage atenția APMGR.
Impactul economic
Conform analizei de impact economic a industriei producătoare de medicamente generice din România, impactul economic generat de companiile membre APMGR plus încă 12 facilități de producție non membri APMGR a fost de 1,1% din PIB-ul României în 2023.
Din totalul medicamentelor generice compensate în România, 90% au preţuri sub 50 de lei, iar acestea vor fi cele mai afectate.
Moleculele cu cele mai mari volume care vor avea cel mai mare risc de a fi retrase din piaţă, deoarece Directiva impune taxa în funcţie de volume, sunt: Metformin (în anul 2024 au vost vândute 6,9 milioane de cutii, tratamentul necesitând administrare zilnică), Amoxicilina și Amoxicilina cu acid clavulanic (în anul 2024 au fost vândute 11 milioane de cutii), Carbamazepina (în anul 2024 au fost vândute 1,2 milioane de cutii), Mesalazine (în anul 2024 au fost vândute 233 mii de cutii).
În cazul medicamentului Paracetamol, pe care îl are în casă orice român, vor fi impactați de majorarea prețului cu 50% peste 3,4 milioane de pacienți, spun producătorii. Paracetamolul nu este un medicament compensat, deci pacienții vor suporta creșterea de preț din portofelul lor.
Referitor la Metformin, medicament folosit de pacienții cu diabet, prețul acestuia va crește, conform estimărilor, cu aproximativ 65%.
Directiva UE are ca scop finanțarea pentru tratarea cuaternară avansată a apelor uzate, care vizează eliminarea substanțelor generate de mai multe sectoare, impunând costurile în sarcina industriei farmaceutice și a celei cosmetice.
Medicamentele generice ar trebui să suporte aproximativ 60% din taxele totale pentru produsele farmaceutice, deși reprezintă mai puțin de 20% din valoarea pieței farmaceutice.
