Din cuprinsul articolului
Metodele de diagnostic a infecției cu Helicobacter Pylori sunt invazive și non-invazive. Helicobacter Pylori este bacteria care determină apariția uneia dintre cele mai des întâlnite infecții la om. Această infecție se localizează în zona stomacului și a intestinului subțire, iar pătrunderea bacteriei în organism are loc cu precădere în perioada copilăriei.
Pe termen lung, infecția cu Helicobacter Pylori poate produce afecțiuni grave. De aceea, este bine să știi care sunt manifestările și metodele de diagnosticare ale acesteia, cum se poate transmite, dar și care sunt factorii de risc ce îi favorizează apariția.
Nedescoperită și netratată la timp, infecția cu H. Pylori poate evolua spre tulburări digestive și complicații precum gastrita, ulcerul gastric sau, în cazuri mai rare, cancerul de stomac.
Helicobacter Pylori este o bacterie descoperită relativ târziu, în 1982. Doi cercetători australieni analizau cauzele care duc la declanșarea ulcerului peptica au reușit să identifice perfida bacterie. Mediul acid al tractului digestiv este în totalitate favorabil bacteriei Helicobacter Pylori, care se adaptează foarte rapid la acesta. Bacteria chiar reușește să reducă nivelul de aciditate, dacă este cazul, astfel încât să fie cel optim, în care să poată supraviețui.
Mucoasa stomacului are rolul de a-l proteja pe acesta de acidul necesar organismului pentru a realiza procesul de digestie. Bacteria Helicobacter Pylori afectează mucoasa stomacului, o penetrează, astfel, acidul ajunge la pereții stomacului, unde produce leziuni ale acestuia. Mucoasa nu mai poate să ofere stomacului protecție pentru că celulele sistemului imunitar nu mai pot ajunge la bacterie să o elimine și astfel apar bolile asociate bacteriei Helico Pylori.
Medicul va începe cu o anamneză a pacientului, adică va obține de la acesta informații cu privire la istoricul medical, starea actuală în care se află, simptomele pe care le resimte pentru a pune un diagnostic corect.
Apoi, medicul va realiza o examinare fizică, prin care să depisteze eventuale semne de balonare sau de durere la palpare. În funcție de observațiile pe care le face în urma acestei examinări, medicul va recomanda sau nu pacientului să își facă analize suplimentare.
Pentru diagnosticarea infecției cu Helicobacter Pylori, medicul poate recurge la metode invazive sau neinvazive.
Metodă invazivă de diagnostic este și costisitoare constând în prelevarea unei biopsii gastrice și/sau duodenale pentru testarea cu urează, cultură, și/sau colorație Gram.
Metodele neinvazive de depistare a infecției cu Helicobacter Pylori nu creează disconfort pacientului și nu necesită anestezie. Acestea sunt:
Obs: Testarea serologică pentru identificarea anticorpilor anti-Helicobacter Pylori este utilă în primoinfecție. Testarea Antigenului Fecal Hp a dobândit din ce în ce mai multă popularitate atât pentru detectarea infecției cu Helicobacter Pylori cât și pentru monitorizarea eficienței tratamentului de eradicare.
În momentul în care stomacul persoanei infectate a suferit deja leziuni, bacteria nemanifestându-se de la primul moment al infectării, aceasta poate resimți următoarele simptome:
Durerile abdominale pot deveni greu de suportat când stomacul este gol, iar vizita la medic devine o prioritate în cazul agravării simptomelor generate de Helicobacter Pylori.
Horoscopul zilei de marţi, 5 noiembrie 2024, anunţă momente dificile pentru unii nativi ai zodiacului.…
Folosiți o sticlă de apă? Dacă da, câte bacterii se ascund în ea? S-ar putea…
Senatul României a aprobat un proiect de lege inițiat de Guvern care prevede reglementarea unor…
Acest ceai, preparat din fructele bogate în vitamine și minerale ale cătinei, este recomandat în…
Autorităţile medicale sunt în alertă, după ce în Italia s-a înregistrat primul caz de gripă…
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București va efectua gratuit pe data…