Din cuprinsul articolului
Menopauza și stresul cronic. Stresul acut este asociat cu acțiuni personale, boli grave, traume, dezastre. tensiunea creată de reacțiile de adaptare ale organismului, cauzate de emoțiile negative, poate afecta sănătatea.
Menopauza și stresul cronic. Potrivit cercetătorilor, etapele reacției la stres includ un stadiu de anxietate, unul de rezistență și un stadiu de epuizare asupra glandelor suprarenale. În plus, apar și stări psihice declanșate de stres, cum ar fi: epuizarea emoțională progresivă, frustrarea și sindromul de oboseală cronică.
Bolile cardiovasculare apar frecvent în ziua de azi, au ceva comun și anume: stresul, obiceiurile proaste, stilul de viață agitat și nesănătos, obezitatea, dar și alți factori de risc.
Stresul cronic poate declanșa inflamații în organism, iar asta crește riscul de afecțiuni grave, de bolile cardiovasculare și depresie. Un rol semnificativ în declanșarea unor boli cardiovasculare îl are hipertensiunea, prin activarea sistemului nervos simpatic. În condiții de stres fizic sau emoțional, glandele renale accelerează sinteza unor hormoni de stres, care duc la creșterea tensiunii arteriale. În prezent, hipertensiunea arterială este una dintre cele mai răspândite afecțiuni ale sistemului cardiovascular.
Menopauza este un proces fiziologic natural experimentat de femeile mature, în care apar schimbări hormonale, în special scăderea nivelului de estrogen. Despre acest hormon, oamenii de știință au spus că are un rol protector pentru sistemul cardiovascular, iar scăderea lui la femei poate avea consecințe, printre care se numără: hipertensiunea arterială, nivelul crescut de colesterol, rigidizarea arterelor.
Pe fond de stres, corpul eliberează cortizol și adrenalină, care sunt hormonii ce cresc nivelul de glucoză în sânge și suprimă funcțiile imunitare; asta favorizează apariția inflamației în organism. La femeile mature, care se confruntă cu simptome de menopauză și alte afecțiuni cronice preexistente, stresul le poate agrava starea de sănătate.
S-a constatat faptul că riscul de diabet zaharat de tip 2 crește de 49 de ori din cauza stresului, iar riscul de boli cardiovasculare crește de 23 de ori. Răspunsul organismului la stres acut se manifestă sub forma eliberării unor hormoni de stres, numiți adrenalină si noradrenalină.
Impactul stresului include și creșterea producției de cortizol, de hormon adrenocorticotrop produs de hipofiză, dar și stimularea axei hipofizo-tiroidă-suprarenale. Toate acestea duc la creșterea poftei de mâncare, a consumului de dulciuri și grăsimi, la depunerea de grăsimi viscerale, la obezitate. Din cauza stresului intens și persistent, oamenii sunt predispuși la obezitate, hipertensiune arterială și hiperglicemie. Aceste probleme potențează riscul cardiometabolic pe fond de stres, dezvoltarea unor boli și apariția complicațiilor.
Stresul persistent și cronic este un inamic de temut al sănătății. Menopauza este și ea un factor de stres biologic și de creștere a cortizolului, mai ales în cazuri în care simptomele sunt severe (nervozitate, bufeuri, insomnie). Cu cât nivelul de cortizol din sânge devine mai mare, cu atât mai mult apar inflamațiile, stările de oboseală și de lipsă de energie. Inflamațiile accelerează îmbătrânirea celulelor conjunctive și duc la degradarea țesuturilor.
Bryan Johnson, desfigurat după o procedură controversată. Milionarul în vârstă de 47 de ani care…
Cum a murit o femeie din cauza unei creme pentru hemoroizi: semnal de alarmă pentru…
Mulți oameni experimentează dureri de cap care afectează doar o parte a capului. O durere…
Se apropie luna decembrie, iar vestea recalculării pensiilor și a restanțelor promise capătă o atenție…
Calculii biliari sunt depunerilor întărite de lichid digestiv, de la nivelul vezicii biliare, iar în…
Sindromul Hutchinson-Gilford, cunoscut și sub numele de progerie, este o afecțiune genetică rară care provoacă…