Menopauza prematură este semnul unor probleme de sănătate viitoare. Ce boli importante anunță și cum pot fi prevenite

Menopauza prematură trebuie privită ca un semnal de alarmă, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Queensland, Brisbane.

Ei au analizat datele medicale de la un număr de 5.107 femei, începând cu 1996, când participantele aveau între 45 şi 50 de ani, până în 2016 și speră ca toate datele colectate de ei să fie imboldul necesar atât pentru paciente cât și pentru medici de a monitoriza riguros și anual starea de sănătate.

Femeile care trec printr-o menopauză prematură au o probabilitate de trei ori mai mare de a suferi probleme de sănătate cronice multiple mai târziu pe parcursul vieţii, sugerează studiul preluat de Press Association.

Acestea au un risc mai mare de a dezvolta cel puţin două probleme medicale după 60 de ani cum ar fi afecţiuni cardiovasculare şi diabet, potrivit unui studiu la care care au participat peste 5.000 de femei din Australia, în comparaţie cu femeile care intră la menopauză la vârsta de 50 sau 51 de ani – cea din urmă fiind vârsta medie de la care femeile din Regatul Unit nu mai au ciclu menstrual.

Aproximativ una din 100 de femei se confruntă cu menopauza înaintea vârstei de 40 de ani, potrivit Serviciului Naţional de Sănătate din Marea Britanie (NHS).

Se ştie deja că menopauza prematură este asociată cu probleme individuale de sănătate mai târziu pe parcursul vieţii.

Scăderea nivelului de hormoni ovarieni afectează procesul de îmbătrânire a celulelor şi organelor şi creşte riscul apariţiei unei serii de afecţiuni cronice.

Acesta este considerat însă primul studiu care stabileşte o legătură între momentul la care survine menopauza şi dezvoltarea ulterioară a două sau mai multe afecţiuni.

Cercetătorii de la Universitatea din Queensland, Brisbane, au analizat datele medicale de la un număr de 5.107 femei, începând cu 1996, când participantele aveau între 45 şi 50 de ani, până în 2016.

Acestea au completat chestionare la fiecare trei ani de-a lungul a două decenii.

Dintre participante, 2,3% au trecut printr-o menopauză prematură (119 femei) şi 55% (2.814 femei) au dezvoltat două sau mai multe afecţiuni, fenomen cunoscut sub denumirea de multimorbiditate.

La realizarea chestionarelor au fost luate în calcul 11 afecţiuni: diabet, hipertensiune, afecţiuni cardiace, accident cerebral, artrită, osteoporoză, astm, boala obstructivă pulmonară cronică, depresie, anxietate şi cancer de sân.

Circa 71% dintre femeile care au trecut printr-o menopauză prematură au dezvoltat multimorbiditate până la vârsta de 60 de ani, în comparaţie cu 55% dintre femeile care au ajuns la menopauză la vârsta de 50-51 de ani.

După o serie de corecţii aplicate datelor, cercetătorii au ajuns la concluzia că femeile care s-au confruntat cu menopauza precoce au avut un risc de două ori mai mare de a dezvolta multimorbiditate până la vârsta de 60 de ani şi de trei ori mai mare de a dezvolta multimorbiditate după această vârstă în comparaţie cu femeile care au ajuns la menopauză la 50 sau 51 de ani.

„Descoperirile noastre arată că multimorbiditatea este un fenomen obişnuit la femeile ajunse la vârsta de mijloc sau la cele aflate la începutul vârstei a treia”, a precizat Gita Mishra, autoarea principală a studiului.

„Menopauza prematură este asociată cu un risc crescut de a dezvolta multimorbiditate chiar şi după corectarea rezultatelor în funcţie de afecţiuni cronice preexistente şi alţi posibili factori care ar putea influenţa rezultatele, cum ar fi dacă femeia are sau nu copii, câţi anume, educaţie, indexul de masă corporală, fumătoare sau nefumătoare şi nivelul de activitate fizică”.

Cercetătorii îşi exprimă speranţa ca descoperirile lor vor îndemna profesioniştii din sănătate să ia în calcul monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc la femeile afectate de menopauza timpurie.

Aceştia încearcă să descopere care ar fi factorii de risc care pot fi combătuţi pentru a reduce problemele de sănătate mai târziu pe parcursul vieţii femeilor.

O dietă sănătoasă şi activitate fizică, renunţarea la fumat, controlul masei corporale şi monitorizarea frecventă pentru depistarea cancerului se numără printre opţiunile luate în considerare.

Studiul este publicat în revista de specialitate Human Reproduction.