Medicul psihiatru Gabriel Diaconu, despre urgența adoptării unei strategii de protecție a populației împotriva amenințării nucleare. „Regulile jocului s-au schimbat”

Medicul psihiatru Gabriel Diaconu, despre urgența adoptării unei strategii de protecție a populației împotriva amenințării nucleare. „Regulile jocului s-au schimbat”.

Cunoscutul medic Gabriel Diaconu, într-o postare pe pagina de Facebook, a atras atenția asupra adoptării unei strategii de urgență a protecției populației împotriva amenințării necleare.

„Potențialul de distrugere nuclear este masiv, cu ramificații ecologice importante, respectiv cu timp de acțiune îndelungat, care poate afecta generații”, susține medicul psihiatru, care reamintește că „paza bună trece primejdia rea”.

Medicul psihiatru Gabriel Diaconu, despre urgența adoptării unei strategii de protecție a populației împotriva amenințării nucleare. „Regulile jocului s-au schimbat”

„Avem nevoie de o strategie de protecție a populației împotriva amenințării nucleare.

Regulile jocului s-au schimbat.

Sunt unii care spun că să vorbești despre asta induce panică. Mi se pare o prostie paternalistă, să tratezi românii de parcă ignoranța e spre binele lor.

Logica protecției, în domeniul nuclear, este multi-etajată. Se modelează atât incidente care “derivă din design”, funcție de sursă, că e material radioactiv medical, că e centrală electrică sau că e armă de asalt.

Dar se modelează și protecție de tip “BTS” sau “beyond the design”, anume și acele pericole care nu sunt doar neprevăzute, dar și greu, sau deloc, cuantificabile.

Asta pentru că potențialul de distrugere nuclear este masiv, cu ramificații ecologice importante, respectiv cu timp de acțiune îndelungat, care poate afecta generații.

Mai mult, protecția imediată, respectiv ulterioară prin medicație și tratamente specifice, cu tot progresul medical din ultima jumătate de secol, rămân relativ aceleași. Avem ghiduri mai bune, avem modele de predicție climatice mai performante, putem anticipa mai fidel răspândirea de poluant radioactiv.

Dar radiația e radiație, subtipurile ei cele cunoscute, deci orice intră în zona “BTS” devine, clar, periculos.

„Modelele actuale de dezastru nuclear pun România în zona de risc, nu acut cât subacut”

Trebuie spus că centralele nucleare din Ucraina, sau oriunde altundeva, nu au fost proiectate pentru războaie. Au fost proiectate pentru vremuri de pace, respectiv rezistența la dezastre naturale sau “man made”/ induse de om/ cu o largă marjă de siguranță. Spre exemplu pot să reziste prăbușirii unui avion civil cu pasageri, în teorie. Pot să reziste și cutremurelor până la o magnitudine de 9+ pe scala Richter.

Dar toate au aceeași vulnerabilitate. Sistemele de răcire sunt operate electric, respectiv generatoare diesel de rezervă. Timpul de avarie este undeva la maxim 2 săptămâni, și ecosistemul de protecție nu este deplin automatizat. Drept urmare orice pană de curent declanșează un mecanism de protecție “prin design”.

Dincolo de asta, respectiv cele două săptămâni, începe un lanț de evenimente din ce în ce mai greu de oprit.

Modelele actuale de dezastru nuclear pun România în zona de risc, nu acut cât subacut.

Avem o populație undeva la 8-10% vulnerabilă geografic, în cazul unui accident nuclear în Ucraina. Vorbim de milioane de oameni, vorbim de copii.

Mai mult, protecția privind orice alt gen de scenariu deja implică mecanisme și angrenaje sanitare complexe. Da, vorbim de administrarea din timp a iodurii de potasiu.

Dar vorbim și de recunoașterea, diagnosticul si tratamentul adecvat patologiei de iradiere, potrivit recomandărilor AIEA, adaptat la ghidurile noastre naționale.

„E mai mult decât o obligație morală să facem aceste demersuri”

Diaconu amintește și despre ghidurile naționale care mai mult nu există decât există. Deși Raed Arafat a atras atenția asupra stării deplorabile a rețelei de adăposturi civile, oamenii continuă să-și țină în acele locuri „cauciucurile și murăturile”, mai spune Diaconu.

„Ghidurile noastre naționale. Avem ghidurile noastre naționale? Și da, si nu.

Există în lucru ghiduri la nivelul Protecției Civile și DSU. Când Dr. Arafat a menționat starea deplorabilă a rețelei noastre de adăposturi civile, știrea a făcut vâlvă un pic, dar oamenii tot acolo își țin cauciucurile și murăturile.

La MS discutăm despre formularea clară a responsabilității, dar si educarea adecvată a personalului sanitar, altfel (aproape) complet deprofesionalizat din acest punct de vedere.

Normal că nu ne dorim evenimente nucleare! La fel cum controlorii de trafic aerian nu-si doresc accidente în aer. Dar nevoia, dacă e să avem liniște, este ca profesioniștii noștri chiar să se comporte profesional, iar românii chiar să-și ia în serios rolul de cetățeni.

Iodura de potasiu nu e mare brânză. Sa nu o ai, la nevoie, condamnă la boală, frecvent la moarte, persoana expusă la izotopi radioactivi de iod (I-131).

Drept urmare e mai mult decât o obligație morală să facem aceste demersuri, iar Administrațiile locale, și întreg corpul sanitar, să ne sprijine. Pentru că aceasta ne e menirea: pază bună la primejdie rea”, a concluzionat Diaconu.