Din cuprinsul articolului
Intoleranța la gluten sau sensibilitatea la gluten non-celiacă, așa cum mai este cunoscută, are unele dintre aceleași simptome ca și boala celiacă, dar este o afecțiune mai puțin severă.
Cu toate acestea, intoleranța la gluten poate provoca în continuare un disconfort considerabil, iar unele persoane apelează la modificări ale stilului de viață pentru a-și trata și gestiona simptomele, scrie Medical News Today.
Mihaela Bilic, medic nutriționist, a vorbit pe pagina sa de socializare despre legătura dintre probiotice și intoleranța la gluten.
„Care este legătura dintre probiotice și intoleranța la gluten? Una binefăcătoare!
Sensibilitatea la gluten are caracteristicile unei epidemii și a crescut ca frecvență cu 250% în ultimii ani (de la 12,9% în 2012 la 32,8% în 2015) Greu de crezut că este vorba de autosugestie, din moment ce atâția oameni reacționează negativ la prezența cerealelor în alimentație.
Din punct de vedere medical există o afecțiune autoimună gravă în care consumul de gluten este interzis, dar ea afectează doar 2,5% din populație. Boala celiacă este diferită și nu are nicio legătură cu sensibilitatea non-celiacă la gluten, epidemia cu care ne confruntăm astăzi și care nu este nici boală autoimună, nici alergie.
În practică glutenul este evitat de 25% din populația Americii și de 8-15% din populația Europei. Cum de organismul nostru a devenit brusc sensibil și intolerant la gluten?
Ce este de fapt glutenul?
O proteină din cereale (grâu, orz, ovăz, secară) care se înmoaie și devine elastică la contactul cu apa. Datorită glutenului făina poate fi frământată și transformată în aluat pentru pâine și prăjituri. Cerealele și implicit glutenul asigură 20% din caloriile consumate la nivel mondial, fără aportul de proteine vegetale și carbohidrați din produsele făinoase populația globului ar muri de foame. Din păcate fracția gliadină din gluten este rezistentă la acțiunea enzimelor, fapt care determină o digestie incompletă, cu inflamația mucoasei intestinale și apariția intoleranței.
Să fie această intoleranță cauzată de creșterea procentului de gluten din cereale? Culmea e că cerealele din prezent conțin doar 15-25 % gluten, față de 30% gluten în variantele de grâu din trecut. Însă e un alt tip de gluten, mai elastic, care nu se rupe la frământare și este mai ușor de prelucrat. Dezavantajul este că enzimele digestive nu-l mai pot digera și descompune în fragmente mici de glucide, digestia va fi încetinită, apare inflamația și implicit intoleranța la gluten.
Nu doar calitatea glutenului s-a schimbat, în prezent glutenul e folosit ca aditiv alimentar în peste 30% dintre produsele supraprocesate de pe rafturile magazinelor. Deci nu a crescut cantitatea de gluten din cereale, însă a crescut cantitatea de gluten din alimente, el fiind adăugat ca agent de îngroșare.
Industria alimentară se mai face vinovată de un aspect: în goana după produse cat mai rapid de preparat, a fost scurtat timpul de dospire al aluatului. Microorganismele prezente în drojdie sau în maia au rolul de a PREdigera glutenul, culturile de bacterii benefice descompun proteinele în aminoacizi ușor de digerat. Cu condiția să fie lăsate să acționeze!
În prezent timpul de dospire este de maximum 2 ore, când de fapt ar trebui să fie de 24-48 ore, deci nu e de mirare că aluatul dospit insuficient ne produce indigestie.
Care este soluția?
În prezent nu există tratament nici pentru boala celiaca nici pentru intoleranță, singura variantă este să eliminăm glutenul din alimentație.
Ușor de zis, greu de pus în practică, pentru că există urme de gluten în aproape toate produsele. În plus viața nu mai are gust fără pâine, produse de panificație, patiserie și cofetărie, cerealele sunt ingrediente de bază ale dietei noastre, fără de care nu putem și nu vrem să trăim.
Acolo unde enzimele digestive nu s-au dovedit eficiente în metabolizarea completă a glutenului, speranța ne vine din altă direcție: probioticele! Coloniile de bacterii benefice din produsele fermentate sunt capabile să protejeze celulele intestinale de acțiunea nocivă produsă de gliadină.
Există studii care arată că Bifidobacterium lactis administrat sub formă de supliment probiotic reduce efectul inflamator al glutenului în intestinul subțire. Alegeți produsele care conțin o concentrație mare de Bifidobacterium lactis, ca să neutralizăm gliadina avem nevoie de 6 miliarde de unități formatoare de colonii/doză.
Probioticele au doar beneficii
Asta nu înseamnă că putem scăpa de boala celiacă, dar probioticul completează și eficientizează regimul fără gluten și grăbește refacerea mucoasei intestinale. Tot cu probiotice pe bază de Bifidobacterium lactis creștem capacitatea de digestie a gliadinei și toleranța la urmele de gluten din produsele așa-zis “gluten free”. Iar dacă aceste suplimente există în varianta “fast melt”, nu conțin nici lactoză, nici proteine din lapte și nici zahăr, atunci chiar pot fi folosite de oricine și la orice vârstă.
Asta este frumusețea când vine vorba de probiotice: au doar beneficii, fără efecte secundare și le putem lua pe perioade îndelungate, fără niciun risc. Bagajul enzimatic cu care am fost înzestrați de natură pare că nu este suficient în privința glutenului. Haideți să ne luăm ca aliat coloniile de bacterii benefice din probiotice, s-ar putea ca împreună să reușim!”, conchide Mihaela Bilic pe Facebook.
