Medicii ar putea preveni sindromul morții subite la bebeluși datorită unei noi metode de diagnostic

O echipă de cercetători americani a anunțat că a identificat o metodă promițătoare care ar putea să le permită medicilor să diagnosticheze și posibil să trateze încă din perioada intrauterină o posibilă cauză aflată la originea sindromului morții subite la nou-născuți

Acest studiu, publicat în revista Circulation a Asociației Cardiologice americane, este primul care prezintă caracteristicile electrofiziologice ale sindromului QT lung (LQTS) și care evaluează acuratețea diagnosticului prin EKG magnetică, sau prin magnetocardiogramă, în cadrul unui eșantion reprezentativ de fetuși supuși unor facturi crescuți de risc, conform cercetătorilor.

„Până acum medicii nu puteau diagnostica o gravă afecțiune cardiacă, denumită sindromul QT lung, decât după naștere”, a susținut coordonatorul acestui studiu, Ronald Wakai, profesor la Universitatea din Wisconsin.

„Studiul nostru demonstrează că această afecțiune poate fi diagnosticată încă din perioada intrauterină și pot fi identificați fetușii care suferă de aritmii cardiace cu potențial mortal. Am demonstrat, de asemenea, că odată identificate aceste aritmii pot fi tratate eficient din perioada intrauterină”, a mai adăugat Wakai.

Sindromul QT lung se manifestă în medie la 1 din 2.000 de nașteri. Aproximativ 10% din cazurile de nașteri de copii morți sau de moarte subită la nou-născuți sunt provocate de acest sindrom. Acest sindrom predispune la manifestarea unui ritm cardiac cu potențial letal, însă poate fi tratat cu succes dacă este identificat din timp, conform lui Wakai.

Prin intermediul tehnologiei de EKG magnetică, cercetătorii au reușit să diagnosticheze sindromul QT lung cu o acuratețe de 89% la fetuși (în perioada intrauterină). Cercetătorii au evaluat 30 de sarcini din perioada 1996 — 2012 din Wisconsin și din două locații din Japonia. Ei au ales pacienții în funcție de istoricul din familie al cazurilor de sindrom QT lung, moartea subită a nou-născuților sau a copiilor mici și depistarea unui ritm cardiac suspect în perioada intrauterină.

Ei au adunat apoi date prin poziționarea unei sonde în abdomenul mamei, odată cu ajungerea la jumătatea perioadei de sarcină.

Astfel, sindromul QT lung a fost diagnosticat la 21 de fetuși, șase dintre aceștia prezentând ritmuri cardiace catalogate drept periculoase.

Conform cercetătorilor, magnetocardiogramele vor putea fi folosite în viitorul apropiat pentru depistarea sindromului QT lung înainte de naștere.