Medic: Un aliment, considerat mai nociv pentru ficat decât alcoolul

Ficatul este cel mai mare organ din corpul omenesc, are un rol important în detoxifiere, curățarea sângelui de toxine, metale grele, viruși, paraziți și, una dintre cele mai importante funcții, transforma nutrienții în resurse de energie, spune dr. Alina Teodoru.

Într-un interviu acordat pentru Gândul, medicul a explicat care este cel mai nociv aliment pentru ficat.

„Alcoolul este unul dintre factorii care daunează metabolismului ficatului. Cu toate astea, zahărul rafinat este considerat mai nociv pentru ficat decât alcoolul (ficatul sintetizează mai greu o băutură carbogazoasă decât o bere).

De asemenea, grăsimile trans – cele utilizate în industria alimentară pentru a prelungi perioada de valabilitate a unui produs (pe eticheta produsului scrie „hidrogenat”, „trans” și „parțial hidrogenat”) – pot favoriza apariția unor dezechilibre ale metabolismului hepatic dacă sunt consumate pe termen lung”, subliniază medicul pentru Gândul.

Ne putem confrunta cu o boală de ficat atunci când avem una dintre următoarele simptome:

• Stare inexplicabilă de oboseală;
• Somnolență exagerată;
• Variații ale poftei de mâncare;
• Colorația galbenă a tegumentelor și mucoaselor;
• Senzație de greutate (presiune) în partea dreaptă, sub coaste;
• Stare de greață, vomă, apar de obicei la debutul unei boli de ficat;
• Sângerarea gingiilor, sângerări nazale (epistaxis) – în cazul hepatitelor cronice;
• Umflarea abdomenului;
• Constipația cronică, asociată cu cu balonarea;
• Senzație de acru sau de amar în gură;
• Limba uscată;
• Uneori ușoare stări febrile;
• Umflarea picioarelor (edeme);
• Simptome de depresie.

Regimul alimentar nu vindecă boala de ficat

„Aceste simptome sunt nespecifice, pot fi prezente și la oamenii sănătoși sau la cei care suferă de alte afecțiuni. În consecință, o boală hepatică, în stadiu precoce, este greu de diagnosticat, de aceea sunt necesare evaluari periodice ale analizelor. Pentru că problemele ficatului pot afecta întregul metabolism, controlul medical este absolut necesar, chiar dacă pacientul urmează un regim alimentar strict.

Ficatul produce unele substanțe (albumina, aminoacizi, protrombina, fibrinogenul, colesterolul, bilirubina etc), inactivează alte substanțe (amoniul, uree etc), iar prin distrugerea celulelor hepatice rezultă alte substanțe care cresc în sange (transaminazele, fosfataza alcalină, GGT etc)”, declară medicul Alina Teodoru pentru aceeași sursă.

Medicul afirmă că „regimul alimentar nu vindecă boala de ficat (cu excepția hepatitei alcoolice), dar este important deoarece prin respectarea lui nu se suprasolicită detoxifierea ficatului. Dieta în bolile de ficat este diferențiată în funcție de boală și bolnav. Astfel, la persoanele diagnosticate cu ciroză regimul este mai restrictiv, în timp ce la hepatita cronică este mai lejer”, precizează medicul Alina Teodoru, de la clinica ProVita, pentru Gândul.