Din cuprinsul articolului
Cancerul mamar este una dintre cele mai frecvente forme de cancer la femeile din întreaga lume, inclusiv în România, conform OMS. 11.300 de românce sunt diagnosticate anual, arată ultimul raport Globocan din 2020, dar incidența este în creștere. Factorii care influențează numărul de cazuri pot varia, dar au legătura cu vârsta, stilul de viață, istoricul familial și accesul la servicii de screening și diagnostic precoce.
Este recomandat ca femeile să efectueze autoexaminarea sânilor regulat și să participe la programele de screening mamografic oferite de autoritățile de sănătate pentru detectarea precoce a cancerului mamar. Dr Linda Kanaan, medic specialist în chirurgie generală, specialist chirurgie mamară, ne-a explicat cine e la risc să dezvolte acest neoplasm și cum poate fi scăzut.
Dr Linda Kanaan: Există anumite categorii de femei care prezintă un risc mai mare de a dezvolta cancer mamar. Aceste categorii includ:
Este important de menționat că prezența unui sau mai multor factori de risc nu înseamnă neapărat că o femeie va dezvolta cancer mamar. În același timp, există femei care dezvoltă cancer mamar fără a avea niciunul dintre acești factori de risc cunoscuți.
Dr Linda Kanaan: Nu toate cazurile de cancer mamar sunt ereditare. Există, totuși, anumite tipuri de cancer mamar care pot fi legate de predispoziția genetică și care pot fi transmise în familie. Cele mai cunoscute gene asociate cu riscul crescut de cancer mamar ereditar sunt genele BRCA1 și BRCA2.
Dacă o femeie are o rudă de sânge apropiată (mamă, soră, fiică) care a avut cancer mamar sau ovarian, în special la o vârstă fragedă, atunci este posibil să fie prezentă o moștenire genetică și să existe un risc crescut pentru ea de a dezvolta aceste tipuri de cancer. Totuși, nu toate cazurile de cancer mamar ereditar sunt legate de genele BRCA.
Există și alte gene care pot fi implicate în predispoziția la cancer mamar ereditar precum CDH1, PALB2, PTEN, TP53. De asemenea, este important să înțelegem că moștenirea genetică nu garantează că o femeie va dezvolta cancer mamar, ci doar crește riscul. Alți factori, cum ar fi stilul de viață și mediul în care trăiește, pot influența și ei riscul de a dezvolta cancer mamar.
Dacă o femeie are antecedente familiale de cancer mamar sau ovarian, este recomandat să consulte un medic specialist pentru evaluarea riscului individual și pentru a discuta despre opțiunile de screening și prevenție disponibile.
Dr Linda Kanaan: Testarea genetică BRCA1 și BRCA2 ar trebui luată în considerare în cazul familiilor cu un istoric familial semnificativ de cancer mamar sau ovarian. Aceasta include familiile cu mai multi membri afectați de cancer mamar sau ovarian, mai ales în cazul în care aceste cazuri de cancer au apărut la vârste tinere.
In cazul formelor asociate cu un tip mai agresiv de cancer, cum ar fi cancerul mamar triplu negativ. Totodată, testarea genetică poate fi recomandată pentru femeile diagnosticate cu cancer mamar la vârste tinere, în special înainte de 45 de ani, dar și în cazul diagnosticul de cancer mamar bilateral. Femeile care au fost diagnosticate cu cancer mamar în ambii sâni ar trebui să fie evaluate pentru posibile mutații BRCA1 și BRCA2.
Aceste criterii sunt doar sugestii generale și că decizia de a efectua testarea genetică BRCA1 și BRCA2 trebuie luată în contextul consultului medical și al evaluării complete a istoricului familial și a altor factori de risc individuali.
Dr Linda Kanaan: Dacă o femeie descoperă că are o mutație genetică care o predispune la cancer, există mai multe opțiuni disponibile pentru a-și minimiza riscul. Studiile concluzionează că femeile cu mutații BRCA1 și BRCA2 sunt mai susceptibile să dezvolte cancer de sân și ovarian. Cea mai eficientă opțiune pentru prevenirea cancerului de sân și ovarian la femeile cu aceste mutații este intervenția chirurgicală de îndepărtare a sânilor (mastectomie) și a ovarelor și trompelor uterine (salpingo- ooforectomie).
Există și alte opțiuni disponibile care pot reduce șansa de a dezvolta cancer sau pot îmbunătăți posibilitatea de a-l detecta mai devreme, însă eficacitatea acestor opțiuni este mai puțin certă. Acestea includ:
• Administrarea de medicamente (cum ar fi tamoxifenul, raloxifenul și inhibitorii aromatazei) pentru a reduce șansa de a dezvolta cancer de sân sau ovarian.
• Screening anual cu ecografie, mamografie și/sau imagistică prin rezonanță magnetică a sânului (RMN), începând de la o vârstă mai fragedă.
• Examinări clinice ale sânului, începând de la o vârstă mai fragedă și efectuate mai frecvent.
• Screening pentru cancer ovarian prin ecografie transvaginală și teste de sânge CA-125.
• Adoptarea unor comportamente sănătoase, cum ar fi menținerea unei greutăți sănătoase și exercițiile regulate.
• Acordarea de atenție aspectului și senzației normale ale sânilor și informarea imediată a medicului în cazul în care se observă orice schimbare.
Este important să consulte un medic specialist în genetica și un medic oncolog pentru a discuta despre opțiunile disponibile și pentru a lua decizii informate în funcție de situația individuală a femeii. Mastectomia poate fi o opțiune, dar aceasta trebuie să fie luată în considerare împreună cu alte aspecte și tratamente posibile, iar decizia finală trebuie să fie bazată pe evaluarea individuală a riscului și a nevoilor pacientei.
Dr Linda Kanaan: Mastectomia este indicata in stadiile local avansate atunci când raportul între dimensiunea sânului si volumul tumoral este nefavorabil pentru conservarea sânului; în cazurile în care răspunsul la tratamentul neoadjuvant nu a fost favorabil în ceea ce privește reducerea dimensiunii tumorii astfel încât conservarea sânului sa fie posibila; în situațiile în care boala este probabil extinsă în tot sânul prin prezenta microcalcificariilor; în situațiile în care exista semne de multicentricitate/ multifocalitate – 2 sau mai multe tumori localizate în diferite zone ale sânului; sau prezenta mutațiilor genetice.
Dr Linda Kanaan: Nici o intervenție chirurgicală nu este lipsită de riscuri si complicații. Chiar dacă mastectomia profilactica implica riscuri mai mici, acestea exista si pot surveni oricând, așa ca este important sa fie aduse la cunoștință pacientului. Cele mai frecvente sunt reprezentate de seroame, hematoame, Infecții localizate, sângerari postoperatorii, dehiscenta de plaga, chiar și necroza tegumentare.
Dr Linda Kanaan: Acesta este doar un studiu preliminar iar procesul de dezvoltare și testare a unui vaccin poate fi lung și complex. Este nevoie de teste suplimentare pentru a evalua eficacitatea și siguranța vaccinului în cadrul studiilor clinice de fază II și III. De asemenea, rezultatele trebuie să fie evaluate de instituțiile de reglementare și aprobate pentru utilizare.
Pe baza acestor considerații, este dificil să se prevadă cu exactitate când un vaccin împotriva cancerului de sân va fi disponibil pe scară largă. Procesul de dezvoltare și aprobare poate dura mai mulți ani și poate implica mai multe etape. Cu toate acestea, progresele în domeniul cercetării cancerului și imunoterapiei sunt promițătoare, iar existența unui vaccin eficient pentru prevenirea cancerului mamar ar fi un pas semnificativ în lupta împotriva acestei boli.
Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București va efectua gratuit pe data…
În săptămâna 4-11 noiembrie 2024, Cristina Demetrescu a explicat că intrarea lui Marte în zodia…
La Spitalul Orășenesc Mioveni din județul Argeș a fost realizată o intervenție chirurgicală remarcabilă în…
Începând cu 1 ianuarie 2025, unii pensionari din România vor beneficia de o majorare a…
Meteorologii au emis noi prognoze pentru iarna 2024-2025, care va aduce surprize. Deși vom avea…
Investiția în cercetare-dezvoltare la nivelul industriei farmaceutice inovatoare reprezintă unul dintre factorii majori care contribuie…