Din cuprinsul articolului
Cancerul mamar este una dintre cele mai frecvente forme de cancer la femeile din întreaga lume, inclusiv în România, conform OMS. 11.300 de românce sunt diagnosticate anual, arată ultimul raport Globocan din 2020, dar incidența este în creștere. Factorii care influențează numărul de cazuri pot varia, dar au legătura cu vârsta, stilul de viață, istoricul familial și accesul la servicii de screening și diagnostic precoce.
Este recomandat ca femeile să efectueze autoexaminarea sânilor regulat și să participe la programele de screening mamografic oferite de autoritățile de sănătate pentru detectarea precoce a cancerului mamar. Dr Linda Kanaan, medic specialist în chirurgie generală, specialist chirurgie mamară, ne-a explicat cine e la risc să dezvolte acest neoplasm și cum poate fi scăzut.
Factori de risc pentru cancerul mamar
Doctorul Zilei: Care sunt cele mai la risc categorii să dezvolte boala?
Dr Linda Kanaan: Există anumite categorii de femei care prezintă un risc mai mare de a dezvolta cancer mamar. Aceste categorii includ:
- Vârsta înaintată: Riscul de a dezvolta cancer mamar crește odată cu înaintarea în vârstă. Majoritatea cazurilor de cancer mamar sunt diagnosticate la femei cu vârsta peste 50 de ani.
- Antecedentele familiale și genetice: Femeile care au rude de gradul întâi (mamă, soră, fiică) diagnosticate cu cancer mamar prezintă un risc mai mare de a dezvolta boala. De asemenea, mutațiile genetice, precum mutațiile BRCA1 și BRCA2, sunt asociate cu un risc crescut de cancer mamar ereditar.
- Istoricul personal de cancer mamar. Femeile care au avut cancer mamar în trecut prezintă un risc mai mare de a dezvolta cancer mamar în viitor.
- Excesul de greutate și obezitatea: Obezitatea este asociată cu un risc crescut de dezvoltare a cancerului mamar, în special la femeile aflate în postmenopauză.
- Lipsa activității fizice: Un stil de viață sedentar și lipsa activității fizice regulate pot crește riscul de cancer mamar.
- Dieta dezechilibrata, săracă în fructe și legume, și bogata în grăsimi; consumul excesiv de alcool, sau fumatul sunt asociate cu un risc crescut de cancer mamar.
- Istoricul reproductiv. Menarha precoce, menopauza tardiva, a avea prima sarcină după vârsta de 30 de ani, și a nu alăpta pot crește riscul de cancer mamar.
- Radioterapia în antecedente: Femeile care au fost supuse radioterapiei în zona pieptului sau sânilor, prezintă un risc mai mare de a dezvolta cancer mamar mai târziu în viață.
Este important de menționat că prezența unui sau mai multor factori de risc nu înseamnă neapărat că o femeie va dezvolta cancer mamar. În același timp, există femei care dezvoltă cancer mamar fără a avea niciunul dintre acești factori de risc cunoscuți.
Cancerul de sân se moștenește?
Doctorul Zilei: Dacă mama, bunica sau mătușa unei femei a avut cancer de sân, sigur se va transmite sau doar anumite tipuri de cancer mamar sunt ereditare?
Dr Linda Kanaan: Nu toate cazurile de cancer mamar sunt ereditare. Există, totuși, anumite tipuri de cancer mamar care pot fi legate de predispoziția genetică și care pot fi transmise în familie. Cele mai cunoscute gene asociate cu riscul crescut de cancer mamar ereditar sunt genele BRCA1 și BRCA2.
Dacă o femeie are o rudă de sânge apropiată (mamă, soră, fiică) care a avut cancer mamar sau ovarian, în special la o vârstă fragedă, atunci este posibil să fie prezentă o moștenire genetică și să existe un risc crescut pentru ea de a dezvolta aceste tipuri de cancer. Totuși, nu toate cazurile de cancer mamar ereditar sunt legate de genele BRCA.
Există și alte gene care pot fi implicate în predispoziția la cancer mamar ereditar precum CDH1, PALB2, PTEN, TP53. De asemenea, este important să înțelegem că moștenirea genetică nu garantează că o femeie va dezvolta cancer mamar, ci doar crește riscul. Alți factori, cum ar fi stilul de viață și mediul în care trăiește, pot influența și ei riscul de a dezvolta cancer mamar.
Dacă o femeie are antecedente familiale de cancer mamar sau ovarian, este recomandat să consulte un medic specialist pentru evaluarea riscului individual și pentru a discuta despre opțiunile de screening și prevenție disponibile.
Doctorul Zilei: Când e indicată testarea genetică BRCA1 și 2 ?
Dr Linda Kanaan: Testarea genetică BRCA1 și BRCA2 ar trebui luată în considerare în cazul familiilor cu un istoric familial semnificativ de cancer mamar sau ovarian. Aceasta include familiile cu mai multi membri afectați de cancer mamar sau ovarian, mai ales în cazul în care aceste cazuri de cancer au apărut la vârste tinere.
In cazul formelor asociate cu un tip mai agresiv de cancer, cum ar fi cancerul mamar triplu negativ. Totodată, testarea genetică poate fi recomandată pentru femeile diagnosticate cu cancer mamar la vârste tinere, în special înainte de 45 de ani, dar și în cazul diagnosticul de cancer mamar bilateral. Femeile care au fost diagnosticate cu cancer mamar în ambii sâni ar trebui să fie evaluate pentru posibile mutații BRCA1 și BRCA2.
Aceste criterii sunt doar sugestii generale și că decizia de a efectua testarea genetică BRCA1 și BRCA2 trebuie luată în contextul consultului medical și al evaluării complete a istoricului familial și a altor factori de risc individuali.
Metode preventive
Doctorul Zilei: Dacă o femeie descoperă că are o mutație genetică ce o predispune la cancer, ce ar trebui să facă pentru a-și minimiza riscul? E mastectomia soluția ideală în această situație?
Dr Linda Kanaan: Dacă o femeie descoperă că are o mutație genetică care o predispune la cancer, există mai multe opțiuni disponibile pentru a-și minimiza riscul. Studiile concluzionează că femeile cu mutații BRCA1 și BRCA2 sunt mai susceptibile să dezvolte cancer de sân și ovarian. Cea mai eficientă opțiune pentru prevenirea cancerului de sân și ovarian la femeile cu aceste mutații este intervenția chirurgicală de îndepărtare a sânilor (mastectomie) și a ovarelor și trompelor uterine (salpingo- ooforectomie).
Există și alte opțiuni disponibile care pot reduce șansa de a dezvolta cancer sau pot îmbunătăți posibilitatea de a-l detecta mai devreme, însă eficacitatea acestor opțiuni este mai puțin certă. Acestea includ:
• Administrarea de medicamente (cum ar fi tamoxifenul, raloxifenul și inhibitorii aromatazei) pentru a reduce șansa de a dezvolta cancer de sân sau ovarian.
• Screening anual cu ecografie, mamografie și/sau imagistică prin rezonanță magnetică a sânului (RMN), începând de la o vârstă mai fragedă.
• Examinări clinice ale sânului, începând de la o vârstă mai fragedă și efectuate mai frecvent.
• Screening pentru cancer ovarian prin ecografie transvaginală și teste de sânge CA-125.
• Adoptarea unor comportamente sănătoase, cum ar fi menținerea unei greutăți sănătoase și exercițiile regulate.
• Acordarea de atenție aspectului și senzației normale ale sânilor și informarea imediată a medicului în cazul în care se observă orice schimbare.
Este important să consulte un medic specialist în genetica și un medic oncolog pentru a discuta despre opțiunile disponibile și pentru a lua decizii informate în funcție de situația individuală a femeii. Mastectomia poate fi o opțiune, dar aceasta trebuie să fie luată în considerare împreună cu alte aspecte și tratamente posibile, iar decizia finală trebuie să fie bazată pe evaluarea individuală a riscului și a nevoilor pacientei.
Doctorul Zilei: Când e indicată mastectomia și când e considerată inutilă?
Dr Linda Kanaan: Mastectomia este indicata in stadiile local avansate atunci când raportul între dimensiunea sânului si volumul tumoral este nefavorabil pentru conservarea sânului; în cazurile în care răspunsul la tratamentul neoadjuvant nu a fost favorabil în ceea ce privește reducerea dimensiunii tumorii astfel încât conservarea sânului sa fie posibila; în situațiile în care boala este probabil extinsă în tot sânul prin prezenta microcalcificariilor; în situațiile în care exista semne de multicentricitate/ multifocalitate – 2 sau mai multe tumori localizate în diferite zone ale sânului; sau prezenta mutațiilor genetice.
Doctorul Zilei: Care sunt riscurile pe care le presupune mastectomia profilactică?
Dr Linda Kanaan: Nici o intervenție chirurgicală nu este lipsită de riscuri si complicații. Chiar dacă mastectomia profilactica implica riscuri mai mici, acestea exista si pot surveni oricând, așa ca este important sa fie aduse la cunoștință pacientului. Cele mai frecvente sunt reprezentate de seroame, hematoame, Infecții localizate, sângerari postoperatorii, dehiscenta de plaga, chiar și necroza tegumentare.
Vaccinul împotriva cancerului mamar
Doctorul Zilei: Apropo de prevenția cancerului. A trecut 1 an și jumătate de când vaccinul împotriva cancerului de sân triplu negativ a fost testat pe 5 paciente și rezultatele sunt promițătoare. Care credeți că sunt șansele ca vaccinul care să le protejeze pe femei de cancerul mamar să fie disponibil pe scară largă, în următorii ani?
Dr Linda Kanaan: Acesta este doar un studiu preliminar iar procesul de dezvoltare și testare a unui vaccin poate fi lung și complex. Este nevoie de teste suplimentare pentru a evalua eficacitatea și siguranța vaccinului în cadrul studiilor clinice de fază II și III. De asemenea, rezultatele trebuie să fie evaluate de instituțiile de reglementare și aprobate pentru utilizare.
Pe baza acestor considerații, este dificil să se prevadă cu exactitate când un vaccin împotriva cancerului de sân va fi disponibil pe scară largă. Procesul de dezvoltare și aprobare poate dura mai mulți ani și poate implica mai multe etape. Cu toate acestea, progresele în domeniul cercetării cancerului și imunoterapiei sunt promițătoare, iar existența unui vaccin eficient pentru prevenirea cancerului mamar ar fi un pas semnificativ în lupta împotriva acestei boli.
