Categories: Expertul zilei

Medic: NU este bine să avem antibiotice în CASĂ

Vorbim despre abuz de antibiotice atunci când aceste medicamente sunt utilizate când nu sunt necesare. Antibioticele reprezintă unul dintre marile progrese ale medicinei. Dar, abuzul de antibiotice a dus la dezvoltarea bacteriilor rezistente (care sunt mai greu de tratat).

Unii germeni care răspundeau bine la antibiotice au devenit din ce în ce mai rezistenți la acest tip de medicamente.

Acest lucru poate provoca infecții mai grave, cum ar fi infecții pneumococice (pneumonie, infecții ale urechii, infecții ale sinusurilor, meningită), infecții ale pielii și tuberculoză.

Prof. Dr Codruț Sarafoleanu a explicat la Antena 3 cum se trateaza corect virozele, răcelile sau durerile în gât și care este motivul pentru care românii abuzează de pastile nerecomandate.

„În primul rând, 80 % din infecțiile respiratorii ale tractului respirator superior sunt infecții virale, deci nu beneficiază de tratament antibiotic.

În al doilea rând, tratăm cu antibiotice o complicație a unei viroze respiratorii. Deci, momentul în care apar niște semne de infecție ori rinosinuzită, de secreţii purulente, inflamaţii cu apariţia puroiului pe amigdalele palatine, o infecţie importantă la ureche sau în urma unei viroze respiratorii. Acesta ar fi contextul în care este nevoie de antibiotic.

Ce infecții tratăm cu antibiotic

  • Rinosinuzită
  • Puroi amigdale palatine
  • Infecție la ureche
  • Laringotraheită
  • Complicații viroze respiratorii

Nu este bine să avem antibiotice în casă. Nu este bine să le păstrăm de la un eveniment infecţios la altul. Este bine să lăsăm medicul să ne recomande tratamentul antibiotic adecvat atunci când este cazul.”, a spus medicul Prof. Dr Codruț Sarafoleanu, joi, în cadrul rubricii Sfat de Sănătate cu Andreea Cigolea de la Antena 3 CNN.

Antibiotic în infecții virale

  • Nu vindecă
  • Nu ajută la stare mai bună
  • Efecte secundare serioase
  • Rezistența bacteriilor la antibiotice

„Totodată, reţetele recomandate de medic să fie respectate întocmai.

Să reţinem că tratamentul antibiotic corect trebuie să dureze între 7 şi 14 zile, în funcţie de afecţiune. Nu există tratament antibiotic de două zile sau de trei zile.

Mai există o noţiune esenţială pentru a avea un argument în ceea ce priveşte durata tratamentului, acela că eficacitatea clinică înseamnă ameliorarea simptomelor când pacientul se simte bine, pe când eficacitatea bacteriologică înseamnă când antibioticul a reuşit să distrugă toţi microbii din zona respectivă.

Între aceste două momente există o diferenţă de timp, undeva la 5-6 zile. Deci, pacientul se simte bine după trei zile, dar trebuie să continue să ia tratamentul 10 zile.

Rezistenţa la antibiotice este periculoasă. În următorii 30-40 de ani, nu vom mai avea antibiotice cu care să tratăm nişte infecţii banale. În România, ne situăm la principalii germeni cu rezistență peste 50 % la antibioticele uzuale, ceea ce este îngrijorător.

Simptomele banale pot fi tratate acasă

Simptomele banale, precum roşu în gât, secreţii nazale sau o oarecare usturime de nas, se pot trata acasă fără probleme. Luăm vitamina C, ne punem picături în nas, luăm antitermice, antiinflamatoare.

În momentul în care simptomatologia durează mai mult de 3-4 zile, apare o febră constantă, de exemplu, sau alte semne care sugerează o infecție, este bine să ne prezentăm măcar la medicul de familie sau, dacă lucrurile sunt puțin mai grave, la un medic specialist, la o cameră de gardă.

În sezonul rece sunt extraordinar de multe viroze non-COVID, dar sunt foarte multe adenoviroze, rinoviroze, pe care le ştim de dinainte, dar care s-au redeşteptat şi care au produs forme foarte grave de boală.

Administrarea antibioticelor este foarte periculoasă la copii. Aș spune că e mai periculos decât la adult, pentru că ei au o imunitate în formare. Administrând antibiotice încă de mici, efectiv nu lăsăm niciun fel de posibilitate ca organismul să lupte. Imunitatea cea mai bună este imunitatea naturală prin boală.

Părinţii să fie foarte atenţi la simptomatologia copilului în primele zile. Orice semn de agravare sau de infecție ne îndreaptă către o cameră de gardă.

Rezistența la antibiotice

E important să reținem că în 2019, s-au înregistrat aproape 5 milioane de decese la nivel global care au fost asociate cu rezistența la antibiotice.

Folosirea incorectă de antibiotice alimentează rezistența antimicrobiană, și este a treia cauză de deces la nivel mondial.

Antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 dureri de gât și pentru majoritatea cazurilor de răceală comună.

Cu toate acestea aproximativ 50% dintre românii de 25-34 de ani cred că antibioticele sunt eficiente pentru răceli și dureri în gât.”, a mai spus medicul.

Recent Posts

De ce este data de 11/11 atât de specială? Descoperiți secretele acestei date și cum puteți beneficia de portalul energetic!

V-ați uitat vreodată la ceas de mai multe ori în timpul zilei exact la 11/11?…

7 minute ago

STUDIU. Persoanele cu această grupă de sânge îmbătrânesc mai greu

Într-un nou studiu, oamenii de știință americani au descoperit o legătură între viteza de îmbătrânire…

37 de minute ago

Dr. Mihaela Bilic dezvăluie cum poate fi crescută sănătos imunitatea copiilor

Medicul nutriționist Mihaela Bilic face o serie de recomandări părinților pentru o imunitate mai bună…

57 de minute ago

OMS pregăteşte noi vaccinuri pentru 17 agenţi patogeni

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a publicat în premieră o listă care cuprinde 17 agenţi…

o oră ago

Există viață după moarte? Ce simt oamenii care sunt pe moarte

Sam Parnia, profesor asociat la Langone Medical Center din cadrul Universității din New York, a…

2 ore ago

Cum se simte o tumoare pe creier? Simptomele care ar trebui să te trimită urgent la medic

Este dificil să ne gândim la o boală mai amenințătoare decât cancerul cerebral. Cu toate…

2 ore ago

Citeste si: