Din cuprinsul articolului
Vorbim despre abuz de antibiotice atunci când aceste medicamente sunt utilizate când nu sunt necesare. Antibioticele reprezintă unul dintre marile progrese ale medicinei. Dar, abuzul de antibiotice a dus la dezvoltarea bacteriilor rezistente (care sunt mai greu de tratat).
Unii germeni care răspundeau bine la antibiotice au devenit din ce în ce mai rezistenți la acest tip de medicamente.
Acest lucru poate provoca infecții mai grave, cum ar fi infecții pneumococice (pneumonie, infecții ale urechii, infecții ale sinusurilor, meningită), infecții ale pielii și tuberculoză.
Prof. Dr Codruț Sarafoleanu a explicat la Antena 3 cum se trateaza corect virozele, răcelile sau durerile în gât și care este motivul pentru care românii abuzează de pastile nerecomandate.
„În primul rând, 80 % din infecțiile respiratorii ale tractului respirator superior sunt infecții virale, deci nu beneficiază de tratament antibiotic.
În al doilea rând, tratăm cu antibiotice o complicație a unei viroze respiratorii. Deci, momentul în care apar niște semne de infecție ori rinosinuzită, de secreţii purulente, inflamaţii cu apariţia puroiului pe amigdalele palatine, o infecţie importantă la ureche sau în urma unei viroze respiratorii. Acesta ar fi contextul în care este nevoie de antibiotic.
Ce infecții tratăm cu antibiotic
- Rinosinuzită
- Puroi amigdale palatine
- Infecție la ureche
- Laringotraheită
- Complicații viroze respiratorii
Nu este bine să avem antibiotice în casă. Nu este bine să le păstrăm de la un eveniment infecţios la altul. Este bine să lăsăm medicul să ne recomande tratamentul antibiotic adecvat atunci când este cazul.”, a spus medicul Prof. Dr Codruț Sarafoleanu, joi, în cadrul rubricii Sfat de Sănătate cu Andreea Cigolea de la Antena 3 CNN.
Antibiotic în infecții virale
- Nu vindecă
- Nu ajută la stare mai bună
- Efecte secundare serioase
- Rezistența bacteriilor la antibiotice
„Totodată, reţetele recomandate de medic să fie respectate întocmai.
Să reţinem că tratamentul antibiotic corect trebuie să dureze între 7 şi 14 zile, în funcţie de afecţiune. Nu există tratament antibiotic de două zile sau de trei zile.
Mai există o noţiune esenţială pentru a avea un argument în ceea ce priveşte durata tratamentului, acela că eficacitatea clinică înseamnă ameliorarea simptomelor când pacientul se simte bine, pe când eficacitatea bacteriologică înseamnă când antibioticul a reuşit să distrugă toţi microbii din zona respectivă.
Între aceste două momente există o diferenţă de timp, undeva la 5-6 zile. Deci, pacientul se simte bine după trei zile, dar trebuie să continue să ia tratamentul 10 zile.
Rezistenţa la antibiotice este periculoasă. În următorii 30-40 de ani, nu vom mai avea antibiotice cu care să tratăm nişte infecţii banale. În România, ne situăm la principalii germeni cu rezistență peste 50 % la antibioticele uzuale, ceea ce este îngrijorător.
Simptomele banale pot fi tratate acasă
Simptomele banale, precum roşu în gât, secreţii nazale sau o oarecare usturime de nas, se pot trata acasă fără probleme. Luăm vitamina C, ne punem picături în nas, luăm antitermice, antiinflamatoare.
În momentul în care simptomatologia durează mai mult de 3-4 zile, apare o febră constantă, de exemplu, sau alte semne care sugerează o infecție, este bine să ne prezentăm măcar la medicul de familie sau, dacă lucrurile sunt puțin mai grave, la un medic specialist, la o cameră de gardă.
În sezonul rece sunt extraordinar de multe viroze non-COVID, dar sunt foarte multe adenoviroze, rinoviroze, pe care le ştim de dinainte, dar care s-au redeşteptat şi care au produs forme foarte grave de boală.
Administrarea antibioticelor este foarte periculoasă la copii. Aș spune că e mai periculos decât la adult, pentru că ei au o imunitate în formare. Administrând antibiotice încă de mici, efectiv nu lăsăm niciun fel de posibilitate ca organismul să lupte. Imunitatea cea mai bună este imunitatea naturală prin boală.
Părinţii să fie foarte atenţi la simptomatologia copilului în primele zile. Orice semn de agravare sau de infecție ne îndreaptă către o cameră de gardă.
Rezistența la antibiotice
E important să reținem că în 2019, s-au înregistrat aproape 5 milioane de decese la nivel global care au fost asociate cu rezistența la antibiotice.
Folosirea incorectă de antibiotice alimentează rezistența antimicrobiană, și este a treia cauză de deces la nivel mondial.
Antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 dureri de gât și pentru majoritatea cazurilor de răceală comună.
Cu toate acestea aproximativ 50% dintre românii de 25-34 de ani cred că antibioticele sunt eficiente pentru răceli și dureri în gât.”, a mai spus medicul.
