Din cuprinsul articolului
Consumul de antibiotice crește în sezonul rece, iar România se află în topul ţărilor europene în ceea ce priveşte rezistenţa la antimicrobiene, milioane de români optând pentru tratament cu antibiotice.
Medicul chirurg Alexandru Onofrei dezvăluie principalele metode de protecţie a organsimului în timpul unui tratament cu antibiotice. Potrivit specialistului, acest tip de terapie afectează microbiomul şi de aceea orice tratament cu antibiotic trebuie însoţit şi de un probiotic şi un antifungic.
Cum poate face mai mult rău tratamentul incorect cu antibiotice
”Microbiomul uman în general poate fi împărţit în mai multe zone: oral, gastrointestinal, piele, sâni, pulmonar. În primul şi în primul rând este un factor de protecţie, pentru că el protejează organismul de bacterii care ar putea să se multiplice şi să producă infecţii sau alte lucruri mai grave.
Bineînţeles că atunci când este afectat fie de scăderea de imunitate, fie de apariţia unei răni, fie de un tratament antibiotic, fie de o dietă aiurea, poate să o ia razna şi să producă şi el infecţii şi probleme, mai ales dacă tratamentele antibiotice nu sunt ţintite pentru zona şi bacteria care ne provoacă nouă infecţia şi de multe ori dau foarte rău şi în microbiomul pe care îl avem”, a afirmat medicul Alexandru Onofrei la Medika Tv.
Potrivit sursei citate de News.ro, dr. Onofrei a explicat că, în condiţiile în care în organism există ”un echilibru foarte sensibil între bacterii, virusuri şi fungi”, orice tratament cu antibiotic ar trebui însoţit şi de un probiotic şi un antifungic.
Sunt sau nu eficiente restricţiile la eliberarea reţetelor pentru antibiotice?
”Oarecum am înţeles această iniţiativă a Guvernului de a folosi reţete speciale şi de a reduce foarte mult consumul de antibiotice, dar, din păcate, românii se descurcă pentru că aşa suntem noi şi mai facem rost. E adevărat că uneori îi pare că nu trece şi nu trece acea răceală şi ok, am luat nişte pastile de antibiotic şi minune, a trecut.
De multe ori este doar o coincidenţă, de multe ori poate este într-adevăr şi o componentă bacteriană şi atunci bine am făcut că am luat antibiotic.
Niciodată antibioticul nu ar trebui luat fără un probiotic şi de multe ori ar trebui luat şi cu un antifungic, tocmai pentru a proteja şi flora fungică sau a nu o face să crească de aiurea atunci când scade flora bacteriană. Este un echilibru foarte sensibil între bacterii, virusuri şi fungi în organism”, a adăugat medicul.
În urmă cu un an, Ministerul Sănătăţii a emis un Ordin privind reglementarea metodologiei de monitorizare a prescrierii şi eliberării la nivel naţional a medicamentelor din categoria antibiotice şi antifungice de uz sistemic.
Astfel, farmaciile pot elibera antibiotice fără prescripție medicală doar pentru doza pentru 3 zile, potrivit Ordinului MS. Până acum, antibioticele puteau fi eliberate în farmacie doar cu rețetă de la medic.
