MEDIC: Cum ne prelungim tinerețea și ne menținem sănătoși

MEDIC: Cum ne prelungim tinerețea și ne menținem sănătoși. Iată ce sfaturi ne dă un cardiolog cu experiență de 30 de ani, Conf. Univ. Dr. Luminița Iliuță: 

Deși medicina modernă dispune de numeroase metode care tratează eficient majoritatea afecțiunilor cardiovasculare, cel mai bun lucru pe care putem să îl facem pentru a nu suferi de o boală de inimă este PREVENȚIA.

De altfel, în orice fel de boală, este mai ușor să prevenim decât să tratăm. Și este și mai ieftin, ca să nu mai vorbim de riscuri și alte complicații ce pot apărea în urma unor boli.

Putem PREVENI peste 90% din boli

Cum putem preveni boli, în general, nu doar de inimă? Ei bine, stilul de viață este cheia. De altfel, peste 90-95% din boli sunt cauzate de stilul nostru de viață, de alimentație nepotrivită, de obiceiuri proaste, de sedentarism etc.

Doar 5-10% din boli sunt ereditare, pe restul le putem PREVENI.

Cum putem preveni? Ei bine, este nevoie de respectarea câtorva recomandări legate de stilul de viață. Despre acestea ne-a vorbit medicul primar cardiolog, Conf. Univ. Dr. Luminița Iliuță, doctor în științe medicale, Șef disciplină Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București, Romania.

„Urmând numai câteva recomandări, inima va fi mai sănătoasă şi va pompa viaţă în arterele organismului.

Astfel, adoptarea și menținerea unui stil de viață sănătos cu renunțarea la fumat, alimentație sănătoasă cu multe legume și fructe și limitarea aportului de grăsimi animale, evitarea sedentarismului (minim 30 de minute de activitate fizică pe zi),

menținerea greutății în limite normale, evitarea stresului  vă pot ajuta să vă păstrați inima sănătoasă și astfel, să vă prelungiți tinerețea”, ne-a explicat medicul.

Cum ne distrugem inima

Așadar, principalele activități și obiceiuri ce dăunează inimii și sănătății, în general, sunt: fumatul, sedentarismul, alimentația bogată în grăsimi animale sau de tip fast food, consumul exagerat de sare, alcool, cofeină, dulciuri concentrate, stresul.

„Toți aceștia reprezintă factori de risc cardiovascular. Riscul cardiovascular reprezintă probabilitatea pe care o are o persoană de a dezvolta în timp afectarea arterelor organismului prin depunerea de colesterol la nivelul acestora (ateroscleroză), aceasta având drept consecinţă producerea de afecţiuni ale inimii şi ale vaselor de sânge.

Ateroscleroza este cauzată de o creștere a aglomerărilor de grăsime și colesterol în vasele de sânge, putând conduce în timp la apariţia infarctului miocardic, a accidentului vascular cerebral şi a altor sindroame ischemice ce se pot finaliza prin decesul sau invaliditatea pacientului”, a mai spus medicul primar cardiolog Luminița Iliuță.

Factorii de risc cardiovascular

Factorii de risc cardiovascular favorizează depunerea de colesterol şi formarea plăcilor de aterom pe arterele care hrănesc inima (arterele coronare), arterele care irigă creierul (arterele carotide) sau arterele care irigă picioarele.

Potrivit medicului cardiolog, cei mai importanţi factori de risc asociaţi bolilor cardiovasculare sunt de 2 tipuri:

1. factori de risc nemodificabili: vârsta, ereditatea, genul masculin;
2. factori de risc modificabili cum sunt fumatul, colesterolul crescut, obezitatea, sedentarismul, stresul, boli precum hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat, care printr-o dietă şi un mod de viaţă sănătos pot fi modificaţi şi ţinuţi sub control.

Fumatul creşte riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare de pâna la 4 ori. Atunci când vorbim de risc cardiovascular, nu contează neapărat cantitatea de ţigări fumate, chiar şi o singură ţigară fumată pe zi vă poate creşte riscul cardiovascular.

De asemenea, chiar şi fumatul pasiv (expunerea la fumul țigărilor fumate de alții) este la fel de dăunătoare, crescând riscul cardiovascular chiar și pentru nefumători.

Colesterolul şi trigliceridele crescute reprezintă un factor major de risc cardiovascular.

Atunci când este în exces colesterolul se depune pe pereţii vaselor, formând în timp plăci de aterom care îngreunează curgerea sângelui, iar îngustarea (stenozarea) sau înfundarea (ocluzionarea) arterelor este principala cauză care conduce

la apariţia cardiopatiei ischemice, a infarctului miocardic acut, a aterosclerozei carotidiene şi a accidentului vascular cerebral sau a arteriopatiei obliterante a membrelor inferioare (arterita).

Obezitatea sau excesul ponderal apare atunci când un individ are un indice de masă corporală (IMC) ridicat, adică are o greutate mai mare decât limita superioară stabilită de ghiduri, în funcție de înălţimea acestuia.

Riscul cardiovascular este semnificativ crescut mai ales la pacienţii care prezintă obezitate abdominală, cu o circumferinţă a taliei peste 102 cm la bărbaţi  şi peste 88 cm la femei

Sedentarismul

În lipsa activităţii fizice, organismul dispune de un excedent de energie, iar „combustibilul” neconsumat va circula în exces prin sânge ceea ce conduce la creşterea glicemiei şi a colesterolului care se va depune fie în ţesuturi cauzând obezitate,

fie pe pereții vaselor de sânge, distrugându-le şi formând plăcile de aterom.

Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială mai este numită „ucigaşul silenţios” deoarece nu are manifestări specifice care să poată fi recunoscute de pacient.

De obicei descoperirea acestei afecţiuni este întâmplătoare şi nu se poate preciza cu exactitate de cât timp pacientul este expus la valori crescute ale presiunii arteriale.

Hipertensiunea arterială apare atunci când valoarea tensiunii măsurate la nivelul braţului depăşeşte valoarea de 140/90 mmHg. Se recomandă verificarea periodică a valorilor tensionale chiar şi pentru persoanele sănătoase.

Diabetul zaharat

Cu timpul, glicemia crescută alterează pereţii vaselor de sânge ceea ce va conduce la apariţia bolilor inimii, ale sistemului nervos, ale rinichilor, ale ochilor şi ale altor organe.

De asemenea, stresul are un efect major şi asupra sistemului cardiovascular, conducând la instalarea aterosclerozei şi la creşterea riscului de apariţie a afecțiunilor cardiace.

Dar și prezența anumitor condiții clinice care cresc riscul de boală cardiovasculară cum sunt:

• bolile autoimune (poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă sau psoriazisul sever precoce),
• sindromul de apnee obstructivă de somn,
• afecțiuni psihiatrice majore,
• tratamentul cronic pentru infecția cu HIV,
• fibrilația atrială,
• boala renală cronică,
• disfuncția erectilă,
• hiperuricemia,
• tratamentul chimioterapic sau radioterapic,
• steatoza hepatică nonalcoolică,
• gripa.

De asemenea, la femei pre-eclampsia și hipertensiunea indusă de sarcină sunt asociate cu un risc mai înalt de boală cardiovasculară mai târziu în cursul vieții, ne-a mai spus medicul primar cardiolog Luminița Iliuță.