Din cuprinsul articolului
Medic celebru: Lucruri utile despre EKG. Electrocardiograma (ECG sau EKG) are o reprezentare grafică a activității electrice a inimii înregistrată de electrozi de suprafață. Fiecare contracție a miocardului provine de la nodulul sinusal și transmis musculaturii inamii.
Din materialul scris de dr. Vasi Rădulescu vom afla de ce este important EKG-ul și de ce alte proceduri poate fi însoțit.
A. Ritm cardiac normal, numit și sinusal. Impulsul electric vine din nodul sinoatrial, din peretele atriului drept. Unda P reprezintă sistola (contracția) atrială, complexul QRS sistola ventriculară, unda T este revenirea (repolarizarea) ventriculară.
Dr. Vasi Rădulescu: Lucruri utile pe care trebuie să le cunoaștem despre EKG
B. O extrasistolă, numită și complex prematur. Apare în caz de focar ectopic, miocard ischemic, diselectrolitemie, alte tulburări și afecțiuni cardiace sau generale. În ilustrație este una ventriculară. Poate da disconfort (palpitații). Se simte de regulă contracția de după extrasistolă, pentru că ventriculul e mai bine umplut cu sânge și se contractă mai viguros.
C. TPSV (tahicardie paroxistică supraventriculară) este o formă de tahicardie în care impulsul electric reintră în sau în jurul nodului atrioventricular (un nod de control situat între atrii și ventriculi), generând sistole atriale și ventriculare rapide. Se pot simți palpitații rapide, regulate, amețeală, anxietate, disconfort toracic. Episoadele sunt de regulă recurente.
D. Fibrilație atrială. Există focare multiple în atrii (cel mai tipic în stângul, la locul de vărsare al venelor pulmonare) care descarcă haotic impulsuri electrice și generează 400-600 de bătăi atriale. Ventriculii se protejează, nu pot suporta asemenea frecvențe, nodul atrioventricular, al doilea nod important după cel sinoatrial (cel care declanșează activitatea electrică) blochează variabil din impulsuri. În atrii se pot forma cheaguri de sânge, pentru că-n unele zone sângele „băltește”.
E o cauză frecventă de embolie cerebrală (accident vascular cerebral de tip ischemic, adică un cheag a fugit din inimă și a blocat o arteră din creier). Necesită medicație/șoc electric pentru conversie la ritmul normal (sinusal) sau a controla frecvența ventriculară și a reduce riscul tromboembolic (se anticoagulează) dacă fibrilația nu se poate converti. Există și posibilitatea de a abla (a distruge) acele focare prin tehnici variate, dar aici eficiența e discutabilă.
E. Flutter atrial. Există un circuit în peretele atriului drept care întreține sistole atriale la 220-330 bpm, iar ventriculii sunt protejați de NAV (nodul atrioventricular) în raport fix 2:1, 3:1, 4:1 etc. Aici blocul variază. În atrii se pot forma cheaguri de sânge. Se aseamănă foarte mult cu fibrilația și flutterul poate trece în fibrilație atrială.
F. Flutter atrial cu bloc fix. Aceleași explicații ca la E.
G. Tahicardie ventriculară. Aritmie severă ce necesită de regulă intervenție promptă, cu șoc electric și/sau medicație antiaritmică.
H. Torsada vârfurilor. Formă de tahicardie ventriculară în care complexele QRS se răsucesc în jurul liniei izoelectrice. Apare în diselectrolitemii severe, sindrom de QT lung, intoxicație cu amiodaronă etc. Necesită atenție ca la punctul G, pentru că poate evolua rapid spre fibrilație ventriculară (ritm haotic) și stop cardiac.
I. Fibrilație ventriculară. Activitatea ventriculară este haotică, urmează stopul cardiac. Necesită defibrilare imediată”, a scris dr. Vasi Rădulescu pe un cont de socializare.
