Din cuprinsul articolului
Dr. Suhail Hussain a dezvăluit că și consumul de brânză „poate avea un impact asupra nivelului de colesterol”. El a explicat că o parte din colesterol este „esențială” pentru „formarea bilei în ficat”, printre alte utilizări, dar că există două tipuri de colesterol de care trebuie să fim atenți.
„Acesta poate fi împărțit (în linii mari) în două componente, LDL (lipoproteine cu densitate scăzută) și HDL (lipoproteine cu densitate mare)”, a declarat Dr. Hussain.
„LDL este considerat a fi colesterolul „rău”, responsabil de formarea plăcilor în vasele de sânge, ceea ce duce la boli coronariene și accidente vasculare cerebrale.”
HDL, pe de altă parte, „este colesterolul bun care ajută la „curățarea” arterelor”.
Dr. Hussain a spus: „Nu este nevoie să nu mai mâncați brânză. Este vorba de moderație.
„Păstrați consumul la o cantitate rezonabilă; luați în considerare posibilitatea de a mânca o porție stabilită la un moment dat, mai degrabă decât un castron întreg de macaroane cu brânză!”
Totuși, unele brânzeturi ar putea fi mai nocive pentru tine decât altele, a confirmat Dr. Hussain.
„Brânzeturile solide (de exemplu, Cheddar) sunt cele mai rele pentru grăsimile saturate și, prin urmare, au niveluri mai mari de LDL [„colesterol rău”]”, a declarat Dr. Hussain.
Brânzeturi solide
- Parmigiano
- Grana Padano
- Pecorino
- Gruyere
- Emmental
- Mimolette.
Dr. Hussain a recomandat: „Ricotta și brânza de vaci au mult mai puțin LDL [„colesterol rău”] și sunt mai bune pentru dumneavoastră.”
Medicul a adăugat un alt element de care trebuie să țineți cont: „Brânza din alimentele procesate va fi mult mai rea pentru dumneavoastră, cum ar fi în burgeri și pizza.
„Mâncatul în oraș este, de asemenea, o modalitate sigură de a nu avea controlul asupra a ceea ce intră exact în mâncare – brânză sau altceva.”
Nutriționistul Juliette Kellows a declarat: „Diferitele soiuri și tipuri de brânză conțin cantități diferite de grăsimi.
„Există, de asemenea, o gamă largă de brânzeturi cu conținut redus de grăsimi și cu conținut scăzut de grăsimi.”
Kellows a adăugat: „Ghidurile de sănătate recomandă un maxim de 70 g de grăsimi și 20 g de grăsimi saturate pe zi.
„Panoul nutrițional de pe etichetele produselor alimentare poate ajuta la identificarea cantității de grăsimi și grăsimi saturate dintr-un produs.
„Ca orientare, un aliment cu 3 g sau mai puțin de grăsime în 100 g este sărac în grăsimi. Un aliment cu 1,5 g sau mai puțin de grăsimi saturate în 100 g este sărac în grăsimi saturate.”
