Medic cardiolog: Cum afectează medicamentele pentru răceală inima și cine este cel mai expus riscului

Răceala vine cu o mulțime de simptome, inclusiv nasul care curge sau înfundat, strănut, tuse, dureri în gât, cefalee, dureri de corp și chiar febră ușoară. Pentru a le atenua, apelăm adesea la medicamente pentru răceli – amestecuri din diverse ingrediente active care sunt concepute pentru a trata toate simptomele simultan.

Dar anumite medicamente folosite pentru a ameliora simptomele răcelii pot afecta, de asemenea, sistemul cardiovascular și în moduri care pot fi deosebit de problematice pentru persoanele cu probleme cardiace subiacente.

„Avem tendința de a presupune că medicamentele eliberate fără prescripție medicală sunt sigure, indiferent ce sunt”, spune dr. Sadeer Al-Kindi, cardiolog preventiv la Houston Methodist.

„Este important să ne dăm seama că medicamentele pot fi uneori dăunătoare pentru anumite persoane sau în anumite situații”.

Când vine vorba de tratarea simptomelor răcelii, decongestionantele, în special, reprezintă o amenințare pentru inimă la care anumiți oameni ar trebui să se gândească de două ori.

Cum afectează decongestionantele inima

„Un nas înfundat și congestionat se numește rinită, care este o inflamație în membrana interioară a nasului”, spune dr. Al-Kindi.

Această inflamație este o parte naturală a corpului tău care se confruntă cu o răceală. Pentru a aduce celulele imune la locul infecției, fluxul de sânge către nas crește. Pe măsură ce aceste celule imunitare creează substanțe care ajută la combaterea virusului, are loc acumularea de lichid. Această presiune crescută și umflare provoacă congestie nazală.

Aici intervin decongestionantele. Pseudoefedrina și fenilefrina sunt probabil cele mai cunoscute exemple.

„Modul în care acţionează aceste decongestionante este prin îngustarea vaselor mici de sânge din nas”, explică dr. Al-Kindi. „Făcând vasele mai mici, fluxul de sânge este redus și inflamația care provoacă congestia se clarifică”.

Problema, totuși, este că aceste medicamente nu afectează doar vasele de sânge din nas. Decongestionantele orale, în special, funcționează sistemic și strâng vasele de sânge din întregul corp.

„Ori de câte ori rezistența fluxului sanguin este crescută – prin luarea unui medicament care îngustează vasele de sânge, în acest caz – inima este forțată să lucreze mai mult”, explică dr. Al-Kindi. „Trebuie să se lupte puțin mai mult pentru a împinge sângele în tot corpul”.

De aceea, decongestionantele pot avea efecte mai mari, dincolo de ameliorarea congestiei. Acestea pot crește tensiunea arterială și pot afecta ritmul inimii.

Și apropo, unele s-ar putea să nu funcționeze atât de bine. Un grup consultativ FDA tocmai a declarat că fenilefrina orală, care este utilizată astăzi în multe medicamente pentru răceală, este ineficientă ca decongestionant nazal.

Decongestionantele pot avea efecte nocive la persoanele susceptibile cu probleme cardiace preexistente

Pentru o inimă sănătoasă, confruntarea cu strângerea temporară a vaselor de sânge din întregul corp este un eveniment gestionabil, atâta timp cât decongestionantele orale sunt luate conform instrucțiunilor – la doza recomandată și timp de cel mult șapte zile.

Deci cine nu ar trebui să ia decongestionante?

„Atenția este pentru persoanele care au o problemă de sănătate care afectează cât de bine funcționează inima și sistemul vascular”, avertizează dr. Al-Kindi.

Utilizarea decongestionantelor este cea mai riscantă pentru persoanele cu:

• Hipertensiune arterială necontrolată (hipertensiune arterială)
• O predispoziție pentru dezvoltarea unei aritmii (bătăi neregulate ale inimii)
• Insuficienta cardiaca
• Prinzemetal angina (spasm al arterei coronare), numită și variantă de angină

Aceste afecțiuni cardiace sunt caracterizate prin probleme de bază cu tensiunea arterială, menținerea unei bătăi normale a inimii sau capacitatea de a pompa sânge. Luarea unui decongestionant poate exacerba aceste probleme, crescând potențial riscul de atac de cord, accident vascular cerebral și alte evenimente cardiovasculare care pun viața în pericol.

Pseudoefedrina este cel mai bine documentat exemplu despre modul în care s-a demonstrat că decongestionantele au un impact negativ asupra inimii. Dar medicii anticipează efecte secundare și complicații similare la decongestionantele mai noi, care nu sunt încă studiate pe scară largă – cum ar fi fenilefrina și oximetazolina – deoarece clasa de medicamente funcționează printr-un mecanism similar.

De aceea, decongestionantele de sine stătătoare și medicamentele pentru răceală cu mai multe simptome care conțin un decongestionant au avertismente pe etichetă pentru persoanele cu hipertensiune arterială și boli de inimă.

Decongestionantele orale pot interacționa, de asemenea, cu anumite medicamente pentru tensiunea arterială – făcând aceste medicamente fie mai mult sau mai puțin puternice. Deoarece există multe tipuri diferite de medicamente pentru tensiunea arterială, iar unii oameni iau mai multe tipuri pentru a-și trata hipertensiunea arterială, aceasta este o situație dificilă pentru tine să te tratezi acasă.

„Este întotdeauna o practică bună să vă consultați medicul înainte de a lua un nou medicament fără prescripție medicală”, recomandă dr. Al-Kindi. „Medicul dumneavoastră știe ce luați deja și poate verifica eventualele interacțiuni medicamentoase.”