Mari medici români – Prof. Ștefan Minovici, creatorul Facultății de Farmacie din București: „Răul din lume nu poate fi biruit decât prin știință și credință în Dumnezeu”

Mari medici români: Prof. Ștefan Minovici, creatorul Facultății de Farmacie din București. Frații săi mai mari au fost Mina Minovici și Nicolae Minovici, celebri pentru înființarea medicinei legale și pentru primul serviciu de ambulanță din România.

Ștefan Minovici, creatorul Facultății de Farmacie din București, a văzut lumina zilei în 1867, într-o casă din mahalaua Vatra, din Râmnicu Sărat. În acest oraș, tatăl său era primar.

Era al șaselea din cei 13 copii ai soților Ștefan și Sofia Minovici și a fost botezat Ștefan ca tatăl și bunicul lui. Ștefan Mina a fost negustor de vite de prin Tetovo, Macedonia, și s-a așezat prin 1807 în Craiova.

Repere ale științei medicale românești

Mama, Sofia Haliu, era la a doua căsătorie. Doi din frații lui Ștefan vor deveni repere ale științei medicale românești.

Mina Minovici va fi părintele medicinei legale iar Nicolae Minovoci va înființa primul serviciu de ambulanță, susținut financiar multă vreme din propriile venituri.

Nicolae Minovici va face și un studiu interesant asupra… spânzurării, supunându-se pe sine unor experiență limită.

Când a împlinit vârsta de 7 ani, Ștefan Minovici s-a înscris la Școala Comunală nr. 1 din Brăila, acolo unde locuiau unchii săi.

La începutul anului 1876, după decesul tatălui său, mama sa s-a mutat cu numeroasa familie în casa părintească din Brăila. Tragicul și neprevăzutul eveniment agravase situația financiară a familiei.

Ce făcea pentru a câștiga câțiva lei

După moartea tatălui, pentru a-și ajuta mama, Ștefan Minovici mergea la biserică unde trăgea clopotele și bătea toaca, ajuta preotul la oficierea slujbei cântând în strană alături de paracliser.

În cele din urmă, deși mergea la biserică pentru a câștiga câțiva lei, Ștefan Minovici a devenit un credincios profund.

La sfatul lui Carol Davila, fratele mai mare, Mina, reușește să aducă întreaga familie în București. Atunci tânărul Ștefan scapă și de corvoada mersului la biserică pentru a munci pentru câțiva lei.

S-au mutat cu toții în câteva camere modeste dintr-o casă aflată pe recentul bulevard Schitu Măgureanu.

La îndemnul lui Mina, Ștefan s-a înscris la Liceul Sf. Sava care, la data aceea, funcționa în casele Belu, de pe Calea Victoriei. Aici, tânărul Ștefan a continuat gimnaziul și apoi liceul.

Cum a ajuns la Medicină

Plecarea fratelui mai mare la Paris, pentru a-și susține teza de Doctorat, a readus grija zilei de mâine în familia Minovici.

Cu toate acestea, tânărul Ștefan își va lua bacalaureatul și, la insistențele fratelui Mina, se va înscrie la Facultatea de Științe a Universității București, la secția fizico-chimice.

A fost un student strălucit care a înțeles că numai prin muncă intensă va scăpa de problemele financiare mai târziu.

După numai doi ani de studenție, profesorul său, I.C. Istrati, îl recomandă ca preparator la cursurile de fizică și chimie, la Liceul Sf. Sava.

Iată, așadar, că în 1889, la scurt timp de la venirea în București, Ștefan Minovici este răsplătit pentru prima sa reușită în plan profesional.  În 1893 și-a obținut licența în științele fizico-chimice, urmându-și studiile în străinătate, în Berlin.

Asociația Generală a Corpului Farmaceutic

Una dintre primele realizări ale profesorului Ștefan Minovici a fost organizarea laboratorului ,,Catedrei de Chimie Analitică”.

Ștefan Minovici a luat inițiativa organizării ,,Asociației Generale a Corpului Farmaceutic din România” (1899), care a publicat un buletin până în 1919.

Învățământul Farmaceutic devenit universitar, absolvenții primeau titlul de farmacist iar mai târziu și pe cel de doctor în specialitate. Era un pas înainte uriaș.

În anii 1901-1903, la insistențele lui Ștefan Minovici, este construit Institutul de Chimie, pe Splaiul Independenței. Din păcate, clădirea a dispărut la cutremurul din 1977…

Căsătoria cu Victoria Dobrescu, la 11 septembrie 1904, îi aduce lui Ștefan Minovici un venit substanțial: o casă în stil clasic pe strada Popa Rusu, ce va fi donată de soție în 1961 Facultății de Farmacie, și o moșie din județul Argeș.

Visul de independență financiară se concretizează pentru Ștefan Minovici, devenit profesor la Facultatea de Medicină și Farmacie în anul 1912. Aici elaborează primul tratat de Toxicologie.

Ștefan Minovici voia ca Facultatea de Farmacie să facă parte dintr-un sistem de învățământ independent, dar abia în 1914 cele două facultăți se separă: Medicina de Farmacie.

Dar decizia oficială va trebui amânată… Începe Primul Război Mondial. Peste puțin timp, va intra și România în război.

După încheierea războiului, în 1919, Ștefan Minovici înființează Societatea de Chimie din România, care a devenit organismul oficial al României în Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată cu sediul la Paris, organism care l-a onorat în 1925 cu funcția de vicepreședinte.

În 1923, învățământul farmaceutic se separă de cel medical în oficial.

În anul 1924 este chemat la Catedra de Chimie Organică de la Facultatea de Științe din București, iar peste doi ani devine membru corespondent al Academiei Române.

Întreaga sa activitate științifică a fost răsplătită de Facultatea de Farmacie, care i-a decernat titlu de Doctor Honorius Causa în 1932.

Ștefan Minovici moare pe 20 decembrie 1935 în urma unei hemoragii cerebrale, la Pitești… Cu puțin timp înainte să moară, Ștefan Minovici spune unui preot că „răul din lume nu poate fi biruit decât prin știință și credință în Dumnezeu”.

Pentru Ștefan Minovici, știința și credința nu se aflau în conflict…