Sari la conținut

Mâncatul compulsiv şi pe ascuns. Nutriţionist: Este interzis să ne interzicem!

Sursă foto: pexels

Celebra nutriţionistă Mihaela Bilic dezvăluie atrage atenția asupra mâncatului compulsiv. Acesta apare din nevoia de confort emoțional, nu din foame, și este declanșat de factori precum stresul și anxietatea.

Pentru a-l preveni, specialista recomandă evitarea dietelor restrictive, reducerea porțiilor și consum moderat din toate alimentele.

„Tuturor ni s-a întâmplat să înfulecăm pe nerăsuflate un pachet de chipsuri sau o tabletă de ciocolată- nu de foame, ci pentru efectul de calmare! Mâncatul impulsiv este o nevoie necontrolată de a consuma urgent un aliment care ne place, ca să obținem o stare de bine imediată.

Și de ce ar fi o problemă? Pe lângă numărul mare de calorii pe care le înghițim, cel mai mult ne sperie senzația de pierdere de control, faptul că nu ne putem opri, parcă am fi posedați de mâncare! Compulsiile alimentare pot avea multe cauze: stres, anxietate, oboseală, disconfort, emoții dificile, stimă de sine scăzută, depresie, lipsă de somn.

Compulsiile alimentare pot fi evitate prin câteva schimbări de obiceiuri și stil de viață. Țineți cont că este interzis să ne interzicem! Dietele restrictive induc frustrare, care se acumulează și declanșează derapaje alimentare, urmate de senzație de vină, alte interdicții și din nou compulsii. Ca să rupem acest cerc vicios e mai sigur să reducem porțile și să mâncăm din toate câte un pic, fără interdicții”, a scris medicul nutriționist pe Facebook.

De ce nu este bine să ne abținem de la mâncare

Mihaela Bilic recomandă evitarea abținerii prelungite de la mâncare deoarece duce la pierderea controlului. Este mai bine să consumăm o gustare decât să mâncăm excesiv seara, să nu păstrăm alimente tentante la îndemână și să alegem variante mai sănătoase, precum iaurt, ouă fierte sau ciocolată neagră.

„Nici abținerea de la mâncat pe o perioadă lungă nu e constructivă. Ca să ne fie cu adevărat foame ar trebui să treacă 3-4 ore de la masă; însă dacă au trecut prea multe ore, e greu de crezut că ne putem controla. Mai bine o supă sau un covrig la gustare, decât tot frigiderul la masa de seară.

hormonul foamei
Sursă foto: arhivă Doctorul Zilei

Atenţie la ronţăieli!

Și dacă tot vorbim de organizare, întotdeauna veți mânca ce aveți la îndemână. Cea mai sigură metodă să evitați chipsurile și ciocolata este să nu le cumpărați! Nu țineți produse ispititoare în sertarul de la birou, pe noptieră sau în mașină. Dacă tot mâncăm compulsiv, măcar să nu fie bogat în calorii.

Ronțăielile dulci și sărate au în medie 500cal/100g, deci aveți grijă să vă înconjurați de produse dietetice și neatrăgătoare: friptură rece, castraveți murați, ouă fierte, iaurt, legume, cereale expandate, prune uscate și ciocolată neagră…că tot e bogată în magneziu!”, a scris Mihaela Bilic. 

Pericolul mâncatului pe ascuns

Medicul nutriționist avertizează că mâncatul pe ascuns agravează compulsiile alimentare și emoțiile negative. Este bine să nu mâncăm singuri și să înțelegem că problema este emoțională.

„Cel mai grav element al unei compulsii alimentare este mâncatul pe ascuns, fără să ne vadă nimeni. Izolarea și evitarea agravează emoțiile negative și încurajează comportamentul auto-destructiv. Cel mai simplu și eficient lucru pe care trebuie să-l faceți este să nu mâncați singuri!

Episoadele de bulimie nu au loc cu martori, deci folosiți-vă de prezența celor din jur ca să vă păzească de voi. Nu contează dacă este familia, colegii de la birou, străinii dintr-o cantină sau dintr-un parc, important este să fie lume în jur când mâncați.

Nu neglijați nici partea psihologică- ne folosim de mâncare, dar problema nu este nutrițională, ci emoțională. Acoperim cu mâncare sentimente și senzații pe care nu le cunoaștem sau care ne sperie. Emoțiile se trăiesc și se confruntă. Trebuie să vă acceptați și să vă înțelegeți, compulsiile alimentare vor dispărea când vă împăcați cu propria ființă. Și încetați să o pedepsiți cu o nouă cură de slăbire!”, a scris Mihaela Bilic pe Facebook.

 

Elena Marinescu

Elena Marinescu are o vasta experienţă profesională în audiovizual, presa scrisă şi online. A avut colaborări cu publicaţii importante din media, precum "România Liberă", "Capital" sau "Taifasuri", şi se ocupă de domeniul medical de aproape 15 ani.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel