Din cuprinsul articolului
În 2024, trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea de 26 spre 27 octombrie, într-o zi de duminică. La ora 4:00 dimineața, ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, ceea ce înseamnă că vom reveni la ora 3:00. Aceasta ne va oferi o oră în plus de somn sau activitate, dar zilele vor părea mai scurte, deoarece întunericul se va lăsa mai devreme.
Trecerea la ora de iarnă este o practică anuală în multe țări europene, inclusiv România, și are scopul de a maximiza utilizarea luminii naturale pe parcursul zilei în lunile mai reci.
De ce se schimbă ora? O scurtă istorie
Schimbarea orei a apărut ca o măsură pentru a profita mai mult de lumina naturală și pentru a economisi resurse, în special combustibilul pentru iluminat. Ideea a fost propusă pentru prima dată de către omul de știință și inventatorul Benjamin Franklin în 1784, dar nu a fost pusă în practică atunci. Ideea lui era ca oamenii să își ajusteze programul pentru a se trezi mai devreme și a economisi lumânările.
Totuși, primul care a sugerat oficial schimbarea orei în sensul cunoscut astăzi a fost William Willett, un constructor britanic, în 1907. El a promovat ideea că mutarea ceasurilor ar putea prelungi orele de lumină naturală, însă propunerea lui nu a fost adoptată imediat.
Germania a fost prima țară care a introdus schimbarea orei în timpul Primului Război Mondial, pe 30 aprilie 1916. Măsura a fost adoptată pentru a economisi cărbunele necesar iluminatului. În scurt timp, și alte țări europene, precum și Marea Britanie, au urmat acest exemplu. Ulterior, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, practica a fost reluată din aceleași motive de economisire a resurselor.
După război, multe țări au continuat să aplice această măsură, iar în Europa schimbarea orei a fost standardizată la nivelul Uniunii Europene în anii 1980. De atunci, în majoritatea țărilor din Europa se aplică „ora de vară” și „ora de iarnă”.
Deși scopul inițial a fost economisirea energiei, în zilele noastre există dezbateri despre eficiența acestei măsuri, mai ales în contextul schimbărilor moderne în consumul de energie. Cu toate acestea, schimbarea orei rămâne o practică aplicată pe scară largă, inclusiv în România. În România, schimbarea orei a fost introdusă pentru prima dată în 1932.
Efectele asupra sănătății
Trecerea la ora de iarnă poate influența viața de zi cu zi în moduri variate, deși la prima vedere câștigarea unei ore suplimentare de somn poate părea benefică. Iată câteva dintre efectele acestei schimbări:
Somnul și ritmul circadian
Deși dormim cu o oră în plus în noaptea schimbării, această modificare poate perturba ritmul circadian (ceasul intern). Oamenii pot experimenta dificultăți în a adormi la ora obișnuită sau pot avea un somn mai agitat în primele nopți. De asemenea, poate apărea o senzație de oboseală pe parcursul zilei, deoarece organismul are nevoie de timp pentru a se adapta la noul program.
Dispoziția și sănătatea mentală
Trecerea la ora de iarnă aduce și zile mai scurte, ceea ce înseamnă mai puține ore de lumină naturală. Acest lucru poate afecta starea de spirit, ducând la o formă ușoară de depresie sezonieră (SAD – Seasonal Affective Disorder) în rândul anumitor persoane. Lipsa expunerii la lumina naturală este asociată cu scăderea nivelului de serotonină, un neurotransmițător esențial pentru bunăstarea mentală.
Productivitatea și rutina zilnică
Schimbarea orei poate afecta rutina de muncă și productivitatea, în special în primele zile. Ajustarea la noul program poate duce la o reducere a eficienței la locul de muncă sau la școală, deoarece organismul încă nu s-a obișnuit cu noul ciclu al zilei.
Siguranța și accidentele
Studiile arată că trecerea la ora de iarnă poate duce la o creștere a numărului de accidente de circulație, în special în primele zile după schimbare. Acest lucru este atribuit atât schimbărilor în obiceiurile de somn, cât și condițiilor de lumină redusă la orele de vârf de trafic.
Impactul asupra sănătății fizice
Schimbarea orei poate influența și alte aspecte ale sănătății fizice, cum ar fi nivelul de energie și alimentația. Persoanele pot resimți o schimbare în apetit și în orele la care se simt flămânde sau energice, ceea ce poate duce la obiceiuri alimentare nesănătoase.
În general, trecerea la ora de iarnă necesită o perioadă de ajustare care poate varia de la câteva zile până la o săptămână. Pentru a facilita adaptarea, specialiștii recomandă stabilirea unei rutine de somn constante, expunerea la lumină naturală pe parcursul zilei și evitarea consumului de cofeină sau ecrane înainte de culcare.
