Mai puțin de șapte ore de somn pe noapte poate declanșa o afecțiune potențial mortală

Mai puțin de șapte ore de somn pe noapte poate declanșa o tensiune arterială ridicată potențial mortală – în special pentru femei, avertizează un nou studiu.

Dormitul de șapte până la opt ore este cel mai bun pentru sănătatea inimii, spun oamenii de știință. În timp ce asocierea dintre modelele de somn și tensiunea arterială ridicată a fost înregistrată anterior, cercetătorii care au realizat noul studiu au declarat că dovezile privind natura relației au fost inconsistente.

Cea mai recentă analiză a reunit date din 16 studii efectuate între ianuarie 2000 și mai anul trecut, evaluând incidența tensiunii arteriale ridicate, cunoscută și sub numele de hipertensiune arterială, în rândul a peste un milion de persoane din șase țări, pe o perioadă de cinci ani. Rezultatele au arătat că durata scurtă a somnului a fost „asociată în mod semnificativ” cu un risc mai mare de apariție a hipertensiunii arteriale după ajustarea factorilor demografici și de risc cardiovascular, cum ar fi vârsta, sexul, educația și obiceiurile de fumat.

Asocierea s-a dovedit a fi și mai puternică în cazul celor care dorm mai puțin de cinci ore. Cercetătorul principal al studiului, doctorul Kaveh Hosseini, a declarat:

„Pe baza celor mai actualizate date, cu cât dormiți mai puțin – adică mai puțin de șapte ore pe zi – cu atât este mai probabil să dezvoltați hipertensiune arterială în viitor. Am observat o tendință între duratele mai lungi de somn și o apariție mai mare a hipertensiunii arteriale, dar nu a fost semnificativă din punct de vedere statistic. A dormi între șapte și opt ore, așa cum recomandă experții în somn, ar putea fi cel mai bine și pentru inima ta.”

Studiul a constatat că dormitul mai puțin de șapte ore a fost asociat cu un risc de șapte procente mai mare de apariție a hipertensiunii arteriale, care a ajuns la 11 procente atunci când durata raportată a somnului a fost mai mică de cinci ore.

Diabetul și fumatul cresc riscul de hipertensiune arterială

Dr. Hosseini a spus că, prin comparație, se știe că diabetul și fumatul cresc riscul de hipertensiune arterială cu cel puțin 20 de procente. Deși studiul nu a analizat motivele pentru care acest lucru s-ar putea întâmpla, Dr. Hosseini a spus că somnul perturbat ar putea fi de vină.

De exemplu, el a spus că obiceiurile de viață sau afecțiunile legate de stilul de viață, cum ar fi supraalimentarea, consumul de alcool, munca în ture de noapte, utilizarea anumitor medicamente, anxietatea, depresia, apneea de somn sau alte tulburări de somn pot fi factori.

Cercetătorii au fost surprinși că nu au existat diferențe în funcție de vârstă în ceea ce privește asocierea dintre durata somnului și hipertensiunea arterială, având în vedere că modelele de somn tind să se schimbe odată cu vârsta.

Vârsta participanților a variat între 35,4 ani și 60,9 ani, iar mai mult de jumătate dintre ei au fost femei. În comparație cu bărbații, femeile care au raportat mai puțin de șapte ore de somn au avut un risc cu șapte procente mai mare de a dezvolta hipertensiune arterială.

Dr. Hosseini, profesor asistent de cardiologie la Centrul de cardiologie din Teheran, Iran, a declarat: „A dormi prea puțin pare să fie mai riscant la femei. Diferența este semnificativă din punct de vedere statistic, deși nu suntem siguri că este semnificativă din punct de vedere clinic și ar trebui să fie studiată în continuare.

„Ceea ce observăm este că lipsa unor modele bune de somn poate crește riscul de hipertensiune arterială, despre care știm că poate pregăti terenul pentru boli de inimă și accident vascular cerebral.” El spune că este important ca oamenii să discute cu medicii despre tiparele lor de somn, mai ales dacă au un somn perturbat care ar putea fi datorat apneei obstructive de somn.

Apneea de somn

Apneea de somn a fost asociată cu rate mai mari de hipertensiune arterială, accidente vasculare cerebrale și boli coronariene. Dr. Hosseini a adăugat: „Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua asocierea dintre durata somnului și hipertensiunea arterială folosind metode mai precise, cum ar fi polisomnografia, o metodă de evaluare mai precisă a calității somnului.

„În plus, variațiile în ceea ce privește durata de referință a somnului subliniază necesitatea unei definiții standardizate în cercetarea somnului pentru a spori comparabilitatea și generalizabilitatea constatărilor între diverse studii.” Constatările urmează să fie prezentate la Sesiunea științifică anuală a Colegiului American de Cardiologie din Atlanta, Georgia, luna viitoare.