Mai mult de jumătate din cazurile de declin cognitiv sunt provocate de aceste obiceiuri! Demența e responsabilă de doar 41%

Declinul cognitiv apare, în mai mult de jumătate din cazuri din cauza unor obiceiuri nesănătoase care omoară neuronii, dar și în mod natural pe măsură ce îmbătrânim. Demența este cauza în în doar 41% din cazuri. 

Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Ohio spun că există mai mulți factori care cauzează declinul cognitiv decât se credea inițial. Factorii socioeconomici, măsurile de prevenție și comportamentele, inclusiv exercițiile fizice și fumatul, au reprezentat 38% din variația dintre participanți a nivelului lor de funcție cognitivă la vârsta de 54 de ani, au raportat cercetătorii.

Declinul cognitiv sau mental – o deteriorare a funcțiilor, cum ar fi capacitatea de a gândi, aminti, înțelege și învăța – apare în mod natural pe măsură ce îmbătrânim.

În general, majoritatea oamenilor asociază declinul cognitiv cu demența, cum ar fi boala Alzheimer.

Cu toate acestea, doar aproximativ 41% din această scădere poate fi explicată de demență. Au fost identificați anterior o serie de factori de risc care pot contribui, de asemenea, la declinul cognitiv, inclusiv statutul socioeconomic, educația, rasa, măsurile de sănătate fizică și comportamentele precum exercițiile fizice și fumatul. Dar cercetătorii de la Universitatea de Stat din Ohio și de la Universitatea din Michigan au descoperit acum că acești factori reprezintă doar o mică parte din variația abilităților mentale în rândul persoanelor în vârstă, evidențiind lacunele în cunoștințele necesare pentru a reduce declinul cognitiv.

Studiul apare în jurnalul medical PLoS ONE.

Identificarea factorilor care prezic declinului cognitiv

Pentru acest studiu, echipa de cercetare a aplicat o abordare statistică pentru a examina asocierile dintre diverși factori de stil de viață și declinul cognitiv la americanii în vârstă.

„Studiile anterioare au făcut câteva constatări mixte cu privire la anumiți factori determinanți ai funcționării cognitive, care ar putea proveni din diferite seturi de date, proiecte de cercetare, perioade de timp și țări diferite”, a explicat dr. Hui Zheng, profesor la Departamentul de Sociologie de la Universitatea de Stat din Ohio și autorul principal al acestui studiu.

„Ele pot proveni, de asemenea, din faptul că fiecare studiu individual a evaluat doar un număr limitat de predictori, fără a lua în considerare intercorelațiile cu factori de confuzie neobservați”, a continuat el. „De asemenea, tind să aibă o cohortă de vârstă îngustă sau o urmărire de scurtă durată. Mai mult, dorim să estimăm eficient atât semnificația statistică, cât și contribuția substanțială a predictorilor traiectoriei cognitive.”

Stilul de viață și declinul cognitiv

Dr. Zheng și echipa sa au analizat date de la peste 7.000 de adulți americani născuți între 1931 și 1941, care au participat la un studiu mai amplu numit Health and Retirement Study, unde funcția lor cognitivă a fost măsurată în mod regulat din 1996 până în 2016.

Studiul privind sănătatea și pensionarea a colectat, de asemenea, informații despre comportamentele de viață ale participanților, inclusiv exercițiile fizice, fumatul, sănătatea fizică și factorii socioeconomici, cum ar fi educația, venitul și ocupația.

În urma analizei, echipa de cercetare a descoperit că mulți factori incluși în studiu au reprezentat statistic doar 38% din variația dintre participanți în ceea ce privește nivelul funcției cognitive la vârsta de 54 de ani. Ei au descoperit că factorii cu cel mai mare efect includ educația personală, venitul, rasa, ocupația, nivelul de depresie și educație parentală.

„Acestea ar putea fi legate prin mecanisme materiale, psihosociale și neuropatologice”, a spus dr. Zheng când a explicat modul în care acești factori ar putea contribui la declinul cognitiv. „De exemplu, educația poate îmbunătăți rezerva cognitivă și poate întârzia manifestarea neuropatologiei care apare ca urmare a procesului patologic sau legat de îmbătrânire.”

Factorii cu cel mai mic efect asupra declinului cognitiv au inclus condițiile de viață și comportamentele și bolile adulților. În plus, în mod interesant, acești factori au reprezentat doar 5,6% din variația modului în care funcția cognitivă a scăzut la persoanele cu vârsta cuprinsă între 54 și 85 de ani.

Ce obiceiuri omoară neuronii

Dr. Zheng a spus că au fost puțin surprinși de factorii care reprezintă 38% din punct de vedere statistic, deoarece au inclus o gamă largă de factori.

„Un lucru pe care vreau să-l subliniez este că statutul socioeconomic individual (de exemplu, educație, venit, avere, ocupație, rasă, educație parentală) contează foarte mult”, a adăugat el. „Aceste constatări indică importanța predominantă a condițiilor socioeconomice în modelarea nivelului de funcționare cognitivă.”

Dr. David A. Merrill, psihiatru și director al Centrului de Sănătate a Creierului din SUA a declarat despre acest studiu: ”Presupunerea a fost că alegerile și comportamentele individuale contează „cel mai mult” în ceea ce privește menținerea intactă a funcției cognitive odată cu îmbătrânirea.

Cu toate acestea, acest studiu ridică posibilitatea ca determinanții sociali ai sănătății să joace un rol la fel de important, dacă nu chiar mai important, în determinarea șanselor de a obține rezultate de îmbătrânire de succes, inclusiv menținerea memoriei normale în și pe parcursul vârstei adulte”.

Dr. Karen D. Sullivan, neuropsiholog certificat de consiliu și creator al programului de educație I CARE FOR YOUR BRAIN, a declarat, pentru Medical News Today:

„Factorii socioeconomici, sănătatea vasculară și comportamentele de sănătate se reunesc în individ și interacționează cu predispozițiile genetice pentru a stabili sănătatea creierului nostru când înaintăm în vârstă.

Factorii socioeconomici, în special calitatea și cantitatea educației timpurii, exercită o influență asupra sănătății cognitive viitoare prin contribuția la rezerva cognitivă. Activitățile complexe din punct de vedere cognitiv contribuie la „rezerva noastră de neuroni” prin construirea de straturi și straturi de rețele neuronale care pot rezista mai bine neurodegenerării viitoare.”

Încetinirea declinului cognitiv

Dr. Karen D. Sullivan a adăugat: ”Sănătatea creierului este sănătatea întregii persoane. Concentrarea pe un singur aspect al sănătății, cum ar fi dieta sau exercițiile fizice, nu are rezultat. Știința, așa cum este raportată în acest studiu, arată clar că trebuie să depunem eforturi susținute în toate aspectele stării de bine pentru a rămâne în formă din punct de vedere cognitiv până la bătrânețe.”

„Sănătatea creierului ar trebui să fie importantă pentru noi pe toată durata vieții – nu doar când ajungem la 65 de ani”, a continuat ea. „Sănătatea creierului este cumulativă și ceea ce facem în fazele anterioare ale dezvoltării contează în ceea ce privește cine dezvoltă declin cognitiv și cine nu. Putem decide fie să avem un avantaj sau un dezavantaj cumulativ – putem decide prin comportamentele noastre.”

Dr. Merrill a spus că aceste descoperiri atrag atenția asupra nevoii importante și urgente a societății noastre în ansamblu de a se structura în moduri care să promoveze comportamente sănătoase ca standarde implicite nu doar pentru puținii norocoși născuți bogați, ci și pentru noi toți ca membri ai unei comunități interdependente mai mari.

Dr. Merrill a comentat că studiul atrage atenția asupra importanței educației unui individ ca metodă de protecție împotriva declinului cognitiv odată cu îmbătrânirea.

„Îmi încurajez cu căldură pacienții și pe cei dragi să urmeze învățarea pe tot parcursul vieții pe subiecte pe care le consideră interesante și plăcute. Pentru mine, sănătatea creierului este un subiect pe care îl putem studia împreună ca pacient și furnizor. Fiecare întâlnire la clinică este o oportunitate de învățare bidirecțională și de luare a deciziilor în comun despre ce trebuie făcut pentru îmbunătățirea sănătății corpului și creierului unei persoane.”