Mai ai încredere în analizele medicale? Trei laboratoare, trei rezultate diferite. Diagnosticele de hepatită sunt cele mai des greșite

Analizele pot fi diferite de la un laborator la altul din cauza reactivilor inferiori sau din cauza depozitării incorecte a sângelui. Diagnosticele de hepatită B sau C sunt cel mai frecvent greşite.

La analizele de sânge nu e întotdeauna ca la aritmetică. Rezultatele aceloraşi teste de sânge efectuate în laboratoare diferite se pot bate cap în cap. Nivelul colesterolului, glicemiei şi al altor componente ale sângelui diferă de la un buletin la altul, însă cea mai gravă situaţie este în cazul analizelor pentru depistarea hepatitelor B şi C, unde se comit cele mai multe greşeli.

Motivele ţin de bucătăria internă a laboratorului. Dacă reactivii sunt expiraţi sau sângele stă prea mult până să fie centrifugat şi prelucrat, chimia se practică la ghici.

Trei laboratoare, aceleaşi analize, rezultate diferite

Reporterii EVZ şi-au făcut, într-o săptămână, un set de analize la trei laboratoare din Bucureşti alese la întâmplare. La colesterol şi la glicemie rezultatele au variat, cu precizarea că au fost respectate regulile în ceea ce priveşte dieta, şi seara, şi dimineaţa. Valorile au fost următoarele: colesterol: 172-174-194, glicemie: 77-81-86.

Chiar dacă poate fi derutant pentru pacienţi, medicii spun că astfel de „greşeli” sunt justificate. „Este vorba de aparatură diferită, medici diferiţi care citesc în sânge, probe diferite de sânge, chiar dacă este vorba de acelaşi om de la care se prelevează sânge”, ne-a declarat medicul de familie Remus Lupu.

Erorile grave şi din păcate destul de frecvente, conform reclamaţiilor depuse de pacienţi la asociaţiile care le protejează drepturile, sunt cele în care se dau false diagnostice de hepatită B sau C.

Este şi cazul unui bărbat din Caracal. În 2008, pe când se derula programul naţional de evaluare a stării de sănătate şi se făceau gratuit anumite analize, I.L., în vârstă de 47 de ani, a aflat că are transaminazele şi trigliceridele mari. Într-un cuvânt, că stă prost cu sănătatea ficatului.

La recomandarea medicilor, şi-a făcut şi un test pentru depistarea hepatitei C la unul din cele mai mari laboratoare din oraş. Când a primit rezultatul, a înlemnit: hepatită C.

„La alt laborator mi-au dat rezultatul în cinci minute”

Cu hârtiile în mână, s-a dus la alt laborator ca să verifice diagnosticul. „Nici pe acasă n-am dat, pe nimeni n-am sunat. M-am dus cu hârtiile în mână, le-am spus ce am păţit, mi-au luat sânge şi mi-au dat rezultatele imediat, în cinci minute: tot hepatită C. Eram dărâmat. Abia acasă, i-am zis şi soţiei că am dat de belele”, povesteşte I.L.

Au urmat o serie de investigaţii la Institutul Fundeni, la alte clinici din Craiova, unde şi-a făcut şi teste simple, dar şi investigaţii complete, care au infirmat diagnosticul iniţial de hepatită C.

A plătit pe analize, consultaţii şi deplasări vreo 5.000 de lei, bani pe care nu i-a mai recuperat niciodată. „Când am luat rezultatul de la laboratorul din Craiova, am început să plâng de bucurie. Am fost cu noile rezultate la  laboratorul unde îmi făcusem iniţial analizele. Medicii şi-au cerut scuze, mi-au spus că poate fi din cauza reactivilor şi mi-au trimis analizele la un laborator din Bucureşti, unde, la fel, au ieşit negative. Dar, când am fost la celălalt laborator să le cer socoteală, a fost circ. Patroana aproape că m-a dat pe făraş afară, iar singura explicaţie a fost că se mai întâmplă”, povesteşte bărbatul.

De atunci, toate analizele pe care le-a făcut, chiar şi celelalte teste simple de depistare a virusului, au ieşit bune. „Am donat recent sânge, mi-a fost testat, totul indică faptul că a fost o greşeală”, conchide bărbatul.

Analizele pentru hepatite, cele mai greşite

Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor, spune că „analizele pentru depistarea hepatitelor sunt cel mai des greşite. Fie recoltarea este deficitară, fie sângele nu e centrifugat imediat ce este recoltat, fie reactivii nu sunt de calitate. Traumele psihice şi costurile repetării analizelor sunt mari. Există şi posibilitatea ca un virus să nu se depisteze, iar boala să evolueze în ciroză”.

Pacienţii înşelaţi pot da în judecată laboratorul, dar, de regulă, conflictele se mediază, rambursându-se costurile analizelor.