Lucruri neștiute despre alcool și consumul de băuturi alcoolice

Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei

Din cuprinsul articolului

Toată lumea consumă din când în când un pahar de alcool, unii chiar mai des. Dar ce efecte are alcoolul asupra organismului și când ar trebui să ne îngrijorăm?

Alcoolul este un drog acceptat social

Alcoolul se numără printre drogurile legale, acceptate social. Consumul de alcool este deseori corelat cu distracția în țările vestice, iar de cele mai multe ori nu este privit ca un drog, de aceea nu putem ridica obiecții împotriva consumului ocazional al unui pahar de bere sau vin. Când însă consumul devine regulat și/ sau în exces, calea spre alcoolism este deja deschisă.

Drumul alcoolului în organism

După ce este ingerat, alcoolul este absorbit parțial în stomac, ajunge apoi în intestinul subțire și foarte repede trece în circulația sangvină, ajungând în ficat unde urmează să fie metabolizat.

Metabolizarea alcoolului este realizată de două enzime. Într-o primă etapă, alcoolul este transformat prin oxidare de alcool dehidrogenază (ADH) în acetaldehidă – o substanță extrem de nocivă. O altă enzimă, aldehid-dehidrogenază (ALDH), intervine ulterior și transformă acetaldehida în acetat – o substanță inofensivă.

Detoxifierea alcoolului în ficat nu elimină însă în totalitate efectele nefaste ale alcoolului. Efectele dăunătoare ale alcoolului depind de cantitățile de acetaldehidă generate în timpul metabolizării.

Efectele alcoolului

În doze mici, alcoolul are un efect de dezinhibare. Ne face mai sociabili, mai curajoși, contribuind la schimbarea stărilor de spirit. Când este consumat în doze mari, alcoolul poate conduce la alterarea atenției sau a percepției și chiar la stări în care simțim că „ni se rupe filmul”. Persoanele aflate în stare de ebrietate au probleme de coordonare și de vorbire.

Consecințele consumului de alcool pe termen scurt

În ziua următoare consumului de alcool, cei în cauză resimt stări de mahmureală manifestată prin dureri de cap, stare de rău și lipsă de energie.

Ingestia rapidă de cantități mari de alcool într-un interval scurt de timp este un obicei întâlnit frecvent în rândul tinerilor. Aceste beții pe termen scurt sunt de asemenea foarte periculoase, deoarece dublează riscul de accident vascular cerebral, chiar și în cazul persoanelor tinere.

Consecințele pe termen lung

Abuzul de alcool pe termen lung este un factor care perturbă grav sănătatea, cauzând problemele cardiace, creșterea violentei, afecțiuni hepatice, depresii și degradare socială și fizică.

Studiile arată că dependenții de alcool au o speranță de viață cu 20 de ani mai mică decât media populației.

Alcoolul și cancerul

Cel mai bine documentat efect al abuzului de alcool este creșterea riscului pentru mai multe tipuri de cancer, în special la nivelul gurii, laringelui, esofagului, colonului, ficatului și la nivelul sânului.

Centrul International de Cercetare a Cancerului a clasificat în 1997 alcoolul printre agenții cancerigeni din grupa 1, grupă care include substanțele cu carcinogenitate dovedită la om.

Creșterea riscului de cancer este atribuită în special acetaldehidei – un produs extrem de nociv care se produce în timpul metabolizării alcoolului. Acetaldehida este o moleculă foarte reactivă care poate provoca daune enorme asupra materialului genetic al celulelor.

Persoanele care consumă cantități mari de alcool au un nivel de acetaldehidă în salivă de 10 până la de 20 de ori mai mare decât cea din sânge, din cauza transformării alcoolului în acetaldehidă de către bacteriile din gură. Cantitatea de acetaldehidă toxică poate să crească cu 700% la persoanele care fumează în timp ce beau. De aceea, combinația alcool și fumat crește exponențial riscul de cancer digestiv superior (gură, laringe, esofag).

Femeile sunt mai sensibile decât bărbații

Alcoolul este de asemenea un factor de risc important pentru cancerul de sân la femei. Femeile care consumă cantități mari de alcool au un risc mai mare decât bărbații de moarte prematură prin cancere digestive și cancer de sân.

Contează tipul de alcool și cantitatea consumată

Băuturile alcoolice nu au efecte similare în organism. Cantitatea de acetaldehidă produsă diferă atât în funcție de metabolizarea alcoolului și dotarea enzimatică ADH și ALDH, cât și de tipul de alcool consumat și de cantitatea ingerată.

Consumatorii de bere și de băuturi spirtoase (țuică, palincă, vodca, whisky, coniac etc.) au risc crescut de cancer pulmonar și cancere digestive ( orale, esofagiene, hepatice și de colon).

Vinul roșu este mai puțin dăunător decât berea și băuturile spirtoase. Prin antioxidanții din conținut, în special prin polifenoli și mai ales prin resveratrol, vinul roșu scade riscul bolilor cardiovasculare cu până la 30 %. Deoarece cantitatea de acetaldehidă produsă din vinul roșu este redusă cantitativ, comparativ cu alte tipuri de băuturi, acesta nu crește semnificativ riscul de cancer, însă abuzul devine dăunător.

Beneficiile vinului roșu

Calitățile terapeutice ale vinului roșu sunt menționate din vechime, fiind consemnate chiar de Hipocrate, părintele medicinii, și menționate chiar și în Biblie. Medicina modernă a cercetat efectele benefice ale vinului roșu asupra organismului. S-a dovedit științific faptul că vinul roșu crește colesterolul bun, scade riscul bolilor cardiovasculare, are efect antioxidant, tonic și antidepresiv. Unele studii au arătat că un consum moderat de vin roșu se asociază cu un risc mai scăzut pentru mai multe tipuri de cancer.

Pentru a beneficia de efectele protectoare ale vinului roșu se recomandă consumul de vin roșu bio, de calitate, și în cantități reduse sau moderate (50-200ml pe zi).