Lovitură pe piaţa farma! Medicamentele pentru diabet ar putea trata şi alte boli grave

Medicamentele pentru diabet care favorizează şi pierderea în greutate sunt studiate acum pentru a vedea dacă pot ajuta şi unele dintre tulburări cerebrale cel mai greu de tratat, inclusiv boala Alzheimer.

După cum relatează Reuters, este vorba, de exemplu, de medicamente precum Ozempic de la Novo Nordisk, devenit favoritul celebrităţilor şi investitorilor.

Aceste beneficii extinse ar putea fi valorificate şi de la vechii piloni ai tratamentului diabetului, precum insulina şi metformin, care par să acţioneze şi asupra unor deficienţe ale sistemului metabolic implicate în boala Alzheimer, inclusiv asupra proteinei numite amiloid şi asupra inflamaţiei, spun cercetătorii.

Speranţa este că îmbunătăţirea utilizării glucozei şi reducerea inflamaţiei în întregul organism – inclusiv în creier – ar putea încetini progresia unor boli debilitante precum Alzheimer şi Parkinson.

În context, mai mulţi oameni de ştiinţă intervievaţi de Reuters au subliniat că tot mai multe cercetări susţin testarea medicamentelor pentru diabet împotriva bolilor neurodegenerative.

Dr. Suzanne Craft, profesor de gerontologie şi medicină geriatrică la Facultatea de Medicină a Universităţii Wake Forest din Carolina de Nord, a ţinut un discurs la o influentă reuniune ştiinţifică pe tema Alzheimer, la sfârşitul anului trecut, vorbind despre necesitatea de a testa tratamente precum medicamentele pentru diabet pentru a reduce progresia bolii Alzheimer.

De atunci, spune ea, a fost abordată de companiile farmaceutice într-un ritm din ce în ce mai accelerat, iar în prezent desfăşoară un studiu privind Alzheimer care evaluează insulina intranazală în combinaţie cu un alt medicament pentru diabet.

Ideea este că tratamentele pentru diabet ar putea amplifica beneficiile clinice ale medicamentelor anti-amiloidiene şi ar putea duce la o stabilizare completă sau chiar la o oarecare recuperare la pacienţii cu Alzheimer, a explicat dr. Suzanne Craft.

„Ce fac aceşti agenţi şi ce face insulina? Aceasta joacă un rol în regenerare. Şi asta este ceea ce trebuie să se întâmple. Având în vedere rolul său în modularea funcţiei imunitare, aceasta poate împiedica amiloidul să continue să se acumuleze”, este prezumţia de la care pleacă dr. Craft, potrivit sursei citate de News.ro.

Ce este GLP-1

Spre deosebire de medicamentele mai vechi care nu mai sunt brevetate, cum ar fi metforminul, există un stimulent comercial pentru a testa tratamente mai noi cum ar fi antagoniştii GLP-1 (peptida-1 asemănătoare glucagonului este un hormon fiziologic, cu multiple acţiuni în reglarea glicemiei şi apetitului şi cu efecte asupra sistemului cardiovascular.

Acţiuni ce ţin de reglarea glicemiei şi al apetitului sunt mediate în mod specific prin receptorii GLP-1 de la nivelul pancreasului şi creierului – n.r.) Este o clasă de medicamente în plină expansiune, dominată în prezent de Ozempic – cunoscut din punct de vedere chimic sub numele de semaglutid – şi de Mounjaro de la Lilly, dar sunt şi alţi jucători de pe piaţa medicamentelor care lucrează la circa zece potenţiale noi tratamente.

Patru companii care produc medicamente pentru GLP-1, inclusiv doi mari producători de medicamente, spun că urmăresc rezultatele studiilor care testează medicamentul Novo Nordisk în cazul bolii Alzheimer.

Ivan Koychev, neuropsihiatru consultant la Oxford University Hospitals NHS Foundation Trust, conduce un studiu de testare a semaglutidei cu scopul de a stopa primele modificări în creierul persoanelor cu risc de a dezvolta Alzheimer.

GLP-1 reprezintă principalul său obiectiv, deoarece – explică el – există „bune dovezi epidemiologice că este legat de un risc mai mic de demenţă, dar prezintă un risc mult mai mic de efecte secundare grave decât terapiile de eliminare a amiloidului”.

Medicii atrag însă atenţia că terapiile anti-amiloidice comportă riscul unei inflamaţii periculoase a creierului.

Demenţa afectează peste 55 de milioane de persoane la nivel mondial, iar piaţa medicamentelor pentru Alzheimer este de aşteptat să crească la 9,4 miliarde de dolari până în 2028, iar cea pentru Parkinson la 6,6 miliarde de dolari, potrivit furnizorului de date farmaceutice Citeline.