Cum ajung unii oameni să trăiască și să ajungă la vârsta de 100 de ani? Acest subiect este punctul central al cercetărilor. Cercetările dintr-o regiune a Italiei cunoscută pentru populația sa centenară sugerează că ora mesei poate deține cheia.
Longevitatea inspiră un sentiment aproape supranatural de uimire. Cum reușesc unii oameni să trăiască pentru a vedea 100 de ani și mai mult? Nu căuta răspunsul la divinitate: știința vine cu răspunsuri din ce în ce mai convingătoare. Un studiu recent sugerează că momentul mesei tale de seară contează.
Studiul, publicat în jurnalul Frontiers in Nutrition, s-a concentrat pe regiunea Abruzzo din centrul Italiei.
Regiunea se numără printre primele zone ale Italiei pentru numărul de nonagenari (cei cu vârsta cuprinsă între 90 și 99 de ani) și centenari (cei în vârstă de 100 de ani).
În special, provincia L’Aquila prezintă o rată ridicată de nonagenari și un număr extrem de mare de centenari, în comparație cu media italiană, cele mai mari cifre având loc în zonele cele mai rurale, interne ale regiunii, au explicat cercetătorii studiului.
Unul dintre principalele obiective ale cercetării lor a fost acela de a stabili ora de masă a nonagenariilor și centenarilor din regiune.
Potrivit cercetătorilor, descoperirile recente au arătat rolul alimentației târziu în timpul nopții în tulburările metabolice, subliniind importanța timpului de masă pentru sănătate.
Ei au recunoscut că „nu sunt disponibile dovezi cu privire la rolul timpului de masă pentru longevitate”.
Pentru a remedia acest lucru, ei au efectuat un sondaj privind orarul mesei și obiceiurile alimentare ale a 68 de nonagenari și centenari din regiunea Abruzzo, Italia. Au fost obținute și alte informații despre stilul de viață, cum ar fi nivelurile de activitate fizică.
Rezultatele au arătat o tendință în rândul populației de a lua o cină devreme, în medie în jurul orei 19:13.
Alți factori pot juca și ei un rol important. Cercetătorii au observat o aderență generală la restricția calorică care durează 17,5 ore între cină și prânzul următor.
Frecvența consumului a fost mare și pentru cereale, legume, fructe și leguminoase; scăzut pentru carne, carne procesată și ouă; si neglijabil pentru dulciuri.
În plus, subiecții au fost activi fizic pe tot parcursul vieții.
Cercetătorii au concluzionat: „Rezultatele noastre susțin importanța unei restricții calorice zilnice, împiedicând stresul nocturn postprandial și optimizând răspunsul metabolic, asociat cu consumul ridicat de alimente pe bază de plante și activitate fizică pentru longevitatea centenarilor din Abruzzo”.
