LISTA bolilor care te pot ajuta să ieşi mai repede la PENSIE

Pensionarea pe caz de boală presupune ca un angajat să-şi încheie înainte de termen activitatea profesionala în urma dobândirii unei afecţiuni medicale.

Pentru a fi pensionat pe caz de boală, solicitantul, indiferent dacă este bărbat sau femeie, trebuie să fi cotizat la stat cel puţin 15 ani, atât în ceea ce priveşte contribuţia la pensie, cât şi la asigurările sociale de sănătate.

Astfel, atât persoanele care au suferit accidente de muncă, cât și cele care suferă de boli care le fac să nu își poată exercita munca pot beneficia de acest tip de pensie.

Ce înseamnă pensia de invaliditate?

Potrivit Legii 360/2023, pensia de invaliditate se acordă persoanelor care au relizat stagii de cotizare contribuitive în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare și care au capacitatea de muncă diminuată din cauza accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, constatate conform legii, și a altor boli și accidente care nu au legătură cu munca, potrivit rtv.net.

La stabilirea stagiului de cotizare realizat necesar acordării pensiei de invaliditate nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract asigurare încheiat, începând cu data de 1 ianuarie 2018.

La pensie de invaliditate au dreptul și elevii, ucenicii și studenții care au capacitatea de muncă diminuată din cauza accidentelor de muncă și bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale.

Grade de handicap

În raport cu gradul de reducere a capacității de muncă, invaliditatea este:

• De gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;
• De gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
• De gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

LISTA integrală a bolilor

Urmatoarele afectiuni permit incadrarea la pensionare pe caz de boala, in urma unei evaluari medicale si a stabilirii gradului de invaliditate:

• epilepsie
• sindrom Down
• afectiuni neurodegenerative (boala Alzheimer și boala Parkinson).
• schizofrenie
• cardiomiopatie
• cancer
• SIDA

Încadrarea in gradele de invaliditate se face in functie de tipul de invaliditate si de severitatea invaliditatii. Functiile care pot fi afectate sunt:

Functii mentale

• autism;
• dementa atrofico-degenerativa;
• dementa organica;
• boala Binswanger;
• boala Creutzfeldt-Jacob;
• boala Huntington;
• hidrocefalie;
• traumatisme cerebrale;
• tulburare de personalitate paranoida;
• tulburare de personalitate antisociala;
• tulburare de personalitate schizoida;
• tulburare de personalitate instabil-emotionala (impulsiva sau borderline);
• psihoze (diverse tipuri).

Functii senzoriale

• afectiuni cronice oculare;
• vicii de refratie: miopie forte, hipermetropie medie sau forte;
• vicii de acomodare;
• nistagmus;
• pierderea bilaterala a capacitatii auditive;
• surditate congenitala.

Functii de comunicare verbala

• stenoze laringiene post traumatice;
• pareze;
• paralizii de corzi vocale;
• tumori laringiene.

Functiile sistemului cardiovascular

• cardiomiopatii;
• angiopatii congenitale;
• valvulopatii de etiologie variata;
• complicatii post-transplant cardiac.

Functiile sistemului imunitar

• infectie HIV.

Functiile sistemului respirator

• astm bronsic;
• anomalii congenitale ale tractului respirator;
• tuberculoza pulmonara;
• cancer bronho-pulmonar;
• transplant pulmonar.

Functiile sistemului digestiv

• cancer de pancreas;
• boli hepatice;
• ciroze hepatice;
• cancer hepatic;
• transplant hepatic.

Functii metabolice

• diabet zaharat de tip 1.

Functii endocrine

• tumora hipofizara;
• acromegalie;
• nanism hipofizar;
• sindrom Sheehan;
• condrodisplazie;
• hipercalcemie;
• hiperparatiroidism (insotit de fracturi multiple si deformari osoase, cu tulburari de locomotie).

Functii urogenitale

• malformatii renale;
• tumori renale benigne sau maligne;
• hipertensiune arteriala renovasculara;
• boli renale inflamatorii.

Functiile sistemului hematologic

• boala Hodkin;
• limfom non Hodgkin;
• mielomul multiplu.

Ce acte sunt necesare pentru pensionarea pe caz de boală?

Dosarul de pensionare pe caz de boala trebuie sa cuprinda urmatoarele documente:

• cerere tip;
• cartea de munca (original si copie);
• carnet de munca pentru membrii CAP (original si copie);
• carnet de asigurari sociale pentru agricultori (original si copie);
• documentele care atesta vechimea in munca;
• carte de identitate;
• certificat de nastere (original si copie);
• certificat de casatorie (original si copie);
• livret militar (original si copie);
• diploma de absolvire a invatamantului universitar (original si copie);
• adeverinta eliberata de institutia de invatamant superior din care sa rezulte durata normala, perioada efectuarii studiilor si faptul ca acestea au fost urmate la zi;
• dovada echivalarii de catre statul roman a cursurilor desfasurate in cadrul unor institutii de invatamant universitar din strainatate;
• adeverinta privind incadrarea activitatii in fostele grupe I si/sau II de munca, in conditii deosebite si speciale (in original);
• decizia medicala asupra capacitatii de munca in original;
• adeverinta din care sa rezulte data incetarii platii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca.

Pentru a fi eligibil pentru pensionarea pe caz de boala, sunt necesare indeplinirea mai multor conditii:

• solicitantul trebuie sa fie diagnosticat cu o boala specifica, inclusa intr-un tabel oficial.
• se tine seama de varsta solicitantului si de stagiul de cotizare la sistemul de pensii. In general, varsta minima pentru pensionare este 50 de ani, dar exista exceptii in cazul unor afectiuni grave. Numarul de ani de cotizare depinde de varsta, sex dar si de profesia exercitata. Afectiunea trebuie sa fie una care sa impiedice desfasurarea activitatii profesionale.
• evaluarea medicala este esentiala.

Revizuirea medicală

Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.

După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:

• menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
• încadrarea în alt grad de invaliditate;
• redobândirea capacităţii de muncă.

Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.

Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.

Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.

Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:

• prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
• au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;
• au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, prevăzute de lege.

Pentru informatii actualizate si complete privind pensionarea pe caz de boala, consulta site-ul oficial al Casei Nationale de Pensii Publice (eligibilitate, cum se aplica, asistenta disponibila).