Legea Moștenirii 2024: legislația românească a fost actualizată. Toți moștenitorii ar trebui să știe acest aspect!

Legea Moștenirii 2024: potrivit ultimelor modificări privnd legislația, succesiunea unei moșteniri se va putea realiza la orice notar public din țară. oile modificări aduse legislației vor face transferul proprietății după decesul unei persoane mai accesibil și mai puțin costisitor pentru moștenitori.

Unul dintre cele mai notabile schimbări este posibilitatea ca moștenitorii să inițieze procedurile succesorale la orice notar public din țară, eliminând restricțiile anterioare care legau acest proces de locația geografică a defunctului sau a proprietăților sale. Această flexibilitate este posibilă datorită creării Registrului electronic al dosarelor succesorale și al testamentelor, care permite notarilor să acceseze informații vitale despre dosarele succesorale în mod digital și centralizat.

Conform noilor reglementări, moștenitorii pot solicita transferul procedurii succesorale către un alt notar, dacă acest lucru este cerut de majoritatea simplă a acestora. Această opțiune încurajează competiția între notari și este de așteptat să ducă la îmbunătățirea calității serviciilor notariale și la reducerea costurilor asociate cu acestea.

Implementarea acestui sistem nu numai că va face procedurile de succesiune mai accesibile și mai rapide, dar va și crește transparența procesului, evitând astfel disputele lungi și costisitoare care pot apărea adesea în cazul succesiunilor tradiționale.

Perspective viitoare

Noul sistem va intra oficial în vigoare după ce condițiile tehnice necesare vor fi complet implementate, ceea ce este prevăzut să se întâmple într-un termen de maxim șase luni de la publicarea legii în Monitorul Oficial. Acest cadru modernizat promite să transforme modul în care succesiunile sunt gestionate în România, aducând beneficii considerabile cetățenilor și contribuind la eficiența generală a serviciilor notariale.

Cum se împart, de fapt, averea și bunurile unei persoane decedate

Conform Codului Civil, moștenirea este de două feluri: legală și testamentară.

Moștenirea legală

Conform articolului 963, moștenirea legală se cuvine soțului supraviețuitor și rudelui defunctului, în această ordine. La rudele defunctului se numără atât descendenții, cât și acendenții și colateralii acestuia.

Descendenții și ascendenții au vocaţie la moştenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, conform Fantik.

În schimb, colateralii au dreptul doar până la gradul al patrulea, inclusiv.

Sunt și situații în care nu există niciun moștenitor legal sau testamentar, astfel că averea și bunurile defunctului sunt transmise, după caz, comunei, orașului sau municipiului.

Moștenirea testamentară

Potrivit legii, în această situație înseamnă că deja a fost hotărât cine primește moștenirea respectivă, persoana respectivă fiind înscrisă în testament.

Cine pot fi considerați colaterali în ceea ce privește moștenirea

Potrivit articolului 964, ordinea în care se transmite o moștenire este următoarea, potrivit unei surse:

a) clasa întâi: descendenţii;

b) clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi;

c) clasa a treia: ascendenţii ordinari;

d) clasa a patra: colateralii ordinari.

În primul rând, sunt persoanele din clasa întâi, adică descendenții. Aceștia sunt copiii defunctului și urmașii lor pe linie directă.

După care urmează persoanele din clasa a doua, adică ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați. Ascendenții privilegiați sunt mama și tatăl defunctului, iar colateralii privilegiați sunt frații și surorile defunctului, dar și descendenții acestora, ajungând până la gradul patru inclusiv.

Potrivit Codului Civil, în clasa a treia sunt incluși ascendenții ordinari, adică rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, excepție fac în această situație părinții defunctului.

În clasa a patra intră colateralii ordinari, adică rudele colaterale ale defunctului până la gradul al patrulea inclusiv, excepție făcând colateralii privilegiați.

În urma dezmoștenirii rudelor din clasa cea mai apropiată, acestea nu pot culege întreaga moștenire, iar partea rămasă se atribuie rudelor din clasa subsecventă, care îndeplinesc condițiile necesare.

În cadrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat cu defunctul îndepărtează de la moştenire rudele de grad mai îndepărtat, excepție făcându-se doar în cazul în care legea dispune într-un alt mod.

Între rudele din aceeaşi clasă şi de acelaşi grad, moştenirea se împarte în mod egal, excepție făcându-se atunci când legea prevede altceva.