Legea malpraxisului nemulţumeşte comunitatea medicală, dar şi pacienţii

Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), avertizează că actuala lege a malpraxisului medical nemulţumeşte atât pacienţii, cât şi medicii, pentru că nu se simt protejaţi de asigurarea civilă pe care o plătesc în mod obligatoriu.

„Actuala lege a malpraxisului medical nemulţumeşte pacienţii, dar şi medicii, pentru că noi nu ne simţim protejaţi de asigurarea civilă pe care o plătim în mod obligatoriu. În studiul nostru, realizat în primăvara acestui an, un studiu cu peste 8.000 de medici respondenţi, 87% din colegi consideră că asigurările nu acordă despăgubiri în mod real.

O altă temă pusă în discuţie se referă la nevoia de schimbare a cadrului de reglementare, inclusiv clarificarea condiţiilor în care medicul poate răspunde din punct de vedere penal pentru greşeli medicale. Unde începe vinovăţia penală, care este limita între culpa profesională şi culpa penală.

De asemenea, 70% din medici declară că simt o teamă mare şi foarte mare privind posibilitatea reală de a fi angrenaţi într-o procedură de cercetare sau proces de malpraxis. Acest procent ajunge la 78% în cazul medicilor sub 50 de ani, consecinţa directă este medicina defensivă”, a precizat Coriu, la o dezbatere privind necesitatea modificării Legii nr. 95/2006 şi a elaborării unei noi legi privind poliţa de malpraxis, eveniment organizat de Colegiul Medicilor din România, comisiile parlamentare pentru sănătate şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat.

Cine plăteşte despăgubirea?

În context, avocata CMR Nicoleta Popescu a menţionat că proiectul supus dezbaterii îşi propune ca un pacient care apreciază că a fost victima unui caz de malpraxis să poată să depună o cerere de despăgubire la asigurătorul care a emis o poliţă de asigurare pentru acel cadru medical şi să aibă garanţia că va obţine despăgubiri într-un termen rezonabil de la asigurător, „pentru că el este cel care trebuie să plătească acea despăgubire dacă medicul şi-a încheiat poliţa”.

„Prin urmare, chemat în judecată trebuie să fie asigurătorul, iar medicul trebuie să poată avea acea calitate procesuală care să-i permită să se apere din punct de vedere profesional (…). însă, să nu fie cu sabia deasupra capului că va plăti practic această despăgubire.

Proiectul nostru îşi propune a diferenţia practic specialităţile medicale, în sensul în care, ca fiecare specialitate medicală, în funcţie de riscul profesiei specialităţii, să aibă o limită de asigurare diferenţiată, astfel încât pacientul să fie asigurat că la acea limită minimă pe care o prevede proiectul de lege, va obţine acea despăgubire”, a detaliat Popescu, citată de Agerpres.

Nicoleta Popescu a adăugat că medicul are calitatea de intervenient forţat în proces, adică este parte în proces, poate propune probe, îşi poate face apărarea, „dar nu poate fi obligat să achite vreo despăgubire”.

„Avem o situaţie pe care trebuie să o discutăm deschis, în acea prevedere legală se menţionează că tot ceea ce trece de plafon minim va răspunde medicul, pentru că aşa e corect şi normal”, a susţinut avocata.

„Medicul ar trebui să aibă asigurare CASCO şi nu RCA”

În replică, preşedintele Comisiei pentru sănătate, Adrian Streinu Cercel, a subliniat că medicul ar trebui să aibă asigurare CASCO şi nu RCA, dacă se doreşte scoaterea din discuţie a medicinei defensive.

„Înţeleg că, dacă cineva e nemulţumit de ceea ce i s-a dat, cheamă în judecată doctorul şi ăla este direct răspunzător să plătească diferenţa. Dacă vrem să scoatem din discuţie medicina defensivă, trebuie să aibă asigurare CASCO şi nu RCA (…). Nu vreau doar un RCA, vreau un CASCO de la început, dacă vrem să discutăm de scoaterea din discuţie a medicinei defensive.

Altfel, nu se întâmplă nimic, acum avem asigurări care nu asigură, mai facem alt tip de asigurare care nu va asigura nimic şi asiguratorul se va strădui să pună piedici, în aşa fel încât să scoată şi aia, şi aia şi aia, ca să nu plătească nimic”, a susţinut Adrian Streinu Cercel.

Proiectul în discuţie îşi propune să efectueze o intervenţie majoră, nu doar la nivel legislativ, prin operarea de modificări pe legea-cadru privind reforma în domeniul sănătăţii, ci şi la nivel structural şi conceptual cu privire la abordarea problematicii malpraxisului medial în România, potrivit preşedintelui CMR, iniţiatorul dezbaterii.