Din cuprinsul articolului
Covid-19 și Parkinson. Deși, extrem de rare, simptomele Parkinson au apărut la câteva persoane cu COVID-19. Acest fenomen îi face pe cercetători să investigheze dacă există o legătură între SARS-CoV-2 și boala Parkinson.
De la începutul pandemiei COVID-19, oamenii de știință au continuat să caute informații despre modul în care SARS-CoV-2 afectează organismul.
În acest moment, cercetătorii și profesioniștii din domeniul sănătății știu că efectele se extind dincolo de sistemul respirator. SARS-CoV-2 poate afecta alte organe, inclusiv inima, creierul, rinichii Sursă și pielea.
În noiembrie 2020, un articol publicat în The Lancet Neurology a raportat că până la 65% dintre persoanele cu COVID-19 au experimentat hiposmie, o pierdere sau o modificare a simțului mirosului, care este, de asemenea, un simptom al bolii Parkinson.
Același articol a raportat trei cazuri de persoane care se confruntă cu simptome de Parkinson după o infecție cu SARS-CoV-2, deși nu aveau factori de risc cunoscuți pentru această afecțiune.
Aceste incidente îi determină pe oamenii de știință să se întrebe dacă există o legătură între SARS-CoV-2 și boala Parkinson sau simptomele bolii Parkinson.
Ce este boala Parkinson?
Boala Parkinson este o afecțiune neurologică. Simptomele sale apar lent și progresează pe măsură ce trece timpul. Simptomele includ tremurături, rigiditate și dificultăți de echilibru, mers, vorbire și coordonare.
Deoarece boala afectează creierul, persoanele cu Parkinson suferă, de asemenea, de modificări de comportament, probleme de memorie, probleme de somn și oboseală.
Afecțiunea rezultă din afectarea celulelor nervoase responsabile de controlul mișcării. Alți factori despre care se crede că ar ar contribui la dezvoltarea bolii includ niveluri scăzute de dopamină sau norepinefrină și, în final, prezența corpurilor Lewy în creier. Potrivit oamenilor de știință, factorii genetici și de mediu par să declanșeze aceste modificări, cauzând boala.
O afecțiune distinctă se numește parkinsonism. Persoanele cu parkinsonism au simptome similare cu cele ale bolii Parkinson, dar simptomele sunt oarecum atipice.
Această afecțiune însoțește adesea o altă tulburare și există diferite forme, inclusiv parkinsonismul vascular și parkinsonismul indus de medicamente.
Parkinsonism și infecții virale: o posibilă legătură?
Rapoartele despre simptomele bolii Parkinson la persoanele cu gripă îi fac pe unii oameni de știință să speculeze dacă ar putea exista o cauză virală a unor tipuri de parkinsonism.
Pentru a explora posibila conexiune, cercetătorii au analizat cazurile raportate ale unei boli virale care duc la simptome asemănătoare bolii Parkinson. Descoperirile lor apar în revista Frontiers in Neurology.
Oamenii de știință au evaluat date despre virusuri, inclusiv gripa, virusul herpes simplex 1, Epstein-Barr, varicela zoster, hepatita C, encefalita japoneză, virusul West Nile și HIV.
Echipa decercetători a remarcat, de asemenea, că parkinsonismul s-a dezvoltat la unele persoane în timpul pandemiei de gripă din 1918. Deși, aceste două evenimente sunt coincidente temporare, nu a fost stabilită o cauză directă între gripă și parkinsonism.
De atunci, unele simptome ale parkinsonismului, inclusiv tremurături și tulburări de mers, au fost raportate la persoanele cu gripă, cel mai adesea în primele câteva săptămâni de infecție. Oamenii de știință sunt deosebit de interesați de rolul pe care îl poate juca gripa A, care contribuie la apariția simptomelor asemănătoare bolii Parkinson.
Cercetătorii speculează că parkinsonismul poate, rareori, să apară în infecțiile severe cu gripă din cauza procesului inflamator asociat cu răspunsul imun al organismului la amenințările virale.
Acest lucru îi face pe unii cercetători să creadă că ar putea exista o legătură între parkinsonism și infecțiile cu alte virusuri, inclusiv SARS-CoV-2.
Simptome asemănătoare Parkinson în COVID-19
Conform celor mai recente date, publicate în The Lancet Neurology, pe 27 noiembrie 2020, trei persoane cu COVID-19 au suferit și simptome asemănătoare Parkinson.
Doi bărbați, în vârstă de 45 și 58 de ani, și o femeie, în vârstă de 35 de ani, au raportat încetinirea mișcării însoțită de rigiditate musculară, spasme musculare, mișcare neregulată a ochilor și tremur.
Toate cele trei persoane au arătat o funcție redusă a sistemului care produce dopamină la testele imagistice. Doi din cei trei au răspuns pozitiv la medicație și unul s-a recuperat spontan.
Niciunul nu avea antecedente familiale sau semne clinice ale bolii Parkinson înainte de Covid-19.
De ce ar apărea simptome asemănătoare bolii Parkinson la pacienții cu COVID-19?
Oamenii de știință au dezvoltat trei teorii despre mecanismele care ar putea fi implicate în apariția parkinsonismului în urma unei infecții cu SARS-CoV-2. Ei își descriu ipotezele în revista Trends in Neurosciences.
În primul rând, SARS-CoV-2 poate complicații vasculare la nivelul creierului și al altor organe, iar oamenii de știință sugerează că acest proces ar putea dăuna căilor neurale. Această afectare este similară cu ceea ce se întâmplă în timpul progresiei parkinsonismului vascular.
În al doilea rând, deoarece există o asociere cunoscută între inflamație și un risc crescut de boală Parkinson, inflamația cauzată de răspunsul imun la o infecție cu SARS-CoV-2 ar putea declanșa parkinsonismul.
Studiile au arătat, de asemenea, că unele persoane cu COVID-19 au niveluri ridicate de interleukină-6, o proteină a sistemului imunitar, precum și perturbări ale căii kinureninei. Ambele sunt mecanisme asociate cu boala Parkinson.
În plus, natura neuroinvazivă a SARS-CoV-2 poate contribui la o posibilă asociere între COVID-19 și parkinsonism. Cercetătorii au descoperit ARN-ul viral în țesutul cerebral al persoanelor care au murit din cauza COVID-19, indicând că virusul poate invada celulele și căile neurale.
Între timp, unele cercetări sugerează că progresia bolii Parkinson poate începe în sistemul olfactiv, de unde provine simțul mirosului. Deoarece COVID-19 poate prezenta o pierdere de miros și gust, oamenii de știință se întreabă dacă SARS-CoV-2 poate avea acces la aceleași căi neurale asociate bolii Parkinson.
De asemenea, cercetătorii au ipoteza că o infecție cu SARS-CoV-2 poate scoate la iveală boala Parkinson care nu a devenit încă simptomatică. Alternativ, infecția ar putea iniția progresia bolii la persoanele care sunt predispuse genetic la aceasta.
Urmărind îndeaproape evoluțiile ulterioare
Chiar dacă experimetarea parkinsonismului în timpul unei infecții cu SARS-CoV-2 este destul de rară, oamenii de știință spun că apariția acestor simptome în raport cu COVID-19 merită o explorare suplimentară.
Recomandă monitorizarea atentă a simptomelor de tip Parkinson la o cohortă mare de persoane cu COVID-19. Determinarea existenței unei legături între parkinsonism și COVID-19 ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine ambele probleme de sănătate și să dezvolte tratamente mai eficiente.
În prezent, mai sunt multe de învățat despre o posibilă legătură între COVID-19 și parkinsonism, iar oamenii de știință abia încep să investigheze acest fenomen rar și slab înțeles.
