Legătura dintre problemele de vedere și demență. Medic oftalmolog: „Operația de catarctă poate preveni declinul cognitiv”

Problemele de vedere și sănătatea cognitivă pot fi strâns legate, conform unor studii recente care arată că persoanele cu afecțiuni oculare au un risc crescut de a dezvolta demență. 

Dr. Ana Maria Boariu, medic specialist oftalmolog la Infosan, a explicat, pentru Doctorul Zilei, mecanismele care stau la baza acestei legături și oferă sfaturi despre prevenirea și gestionarea afecțiunilor oculare pentru a reduce riscul de declin cognitiv.

Doctorul Zilei: Unele studii recente arată că persoanele cu probleme de vedere au un risc cu 44% mai mare de a dezvolta demență. Ce mecanisme stau la baza acestei legături?

Dr. Ana Maria Boariu: Conform cercetătorilor, unul dintre mecanismele implicate ar fi reducerea activării căilor senzoriale ale creierului. Acest proces este asociat cu un risc mai mare de declin cognitiv și poate accelera progresia demenței. În momentul în care vederea este afectată, creierul primește mai puține informații vizuale, ceea ce poate contribui la deteriorarea funcțiilor cognitive.

Doctorul Zilei: Sunt anumite afecțiuni oculare, precum cataracta sau glaucomul, mai predispuse să fie asociate cu declinul cognitiv comparativ cu altele?

Dr. Ana Maria Boariu: Studiile recente au evidențiat o legătură semnificativă între pierderea vederii și declinul cognitiv. Manifestările oftalmologice prezente la pacienții cu demență au un impact major asupra autonomiei și calității vieții acestora. Cele mai frecvente simptome sunt scăderea acuității vizuale, sensibilitatea redusă la contrast, dificultățile în percepția adâncimii și a culorilor, manifestări care sunt atribuite afectării cortexului vizual primar și a altor zone cerebrale.

Afecțiunile precum cataracta și glaucomul, care pot cauza scăderea acuității vizuale, pot exacerba declinul cognitiv și pot crește riscul de căderi și accidentări. Cataracta reprezintă opacifierea cristalinului natural, în timp ce glaucomul determină afectarea nervului optic. Alte afecțiuni, cum ar fi retinopatia diabetică și degenerescența maculară legată de vârstă, sunt de asemenea asociate cu un risc crescut de declin cognitiv și demență.

Doctorul Zilei: Cât de des ar trebui ca persoanele în vârstă să facă controale oftalmologice pentru a preveni riscurile asociate demenței?

Dr. Ana Maria Boariu: Un consult oftalmologic regulat este important nu doar pentru menținerea sănătății oculare, ci și pentru protejarea sănătății cognitive și menținerea unei calități bune a vieții. Recomandăm un consult anual pentru pacienții în vârstă, pentru a depista la timp eventualele afecțiuni oftalmologice care pot avea un impact asupra funcțiilor cognitive.

Doctorul Zilei: Există anumite metode de prevenție care pot reduce simultan riscul de pierdere a vederii și declinul cognitiv? De exemplu, tratarea cataractei poate reduce riscul de demență?

Dr. Ana Maria Boariu: Da, există metode de prevenție care pot avea un impact pozitiv asupra sănătății oculare și cognitive. Controlul riguros al afecțiunilor generale, precum diabetul și hipertensiunea arterială, este esențial, deoarece aceste condiții sunt asociate cu un risc crescut atât de demență, cât și de afecțiuni oculare.

Din punct de vedere oftalmologic, corectarea viciilor de refracție și intervențiile chirurgicale, cum ar fi operația de cataractă, pot preveni declinul cognitiv. De asemenea, există programe de reabilitare vizuală care permit pacienților cu demență să se adapteze la condițiile oculare existente și să își mențină o calitate mai bună a vieții.

Doctorul Zilei: Pot testele de vedere să detecteze precoce problemele cognitive sau semnele timpurii ale demenței?

Dr. Ana Maria Boariu: Studiile recente demonstrează că examinările oftalmologice periodice, împreună cu imagistica retiniană, pot permite detectarea precoce a modificărilor retiniene, care pot fi asociate cu debutul declinului cognitiv. Retina este considerată o extensie periferică a sistemului nervos central, iar cercetările sugerează că există o corelație între modificările cerebrale și cele retiniene în cazurile de demență.

Tomografia în coerență optică (OCT) a fost prima investigație utilizată pentru evaluarea structurii țesutului retinian la pacienții cu demență, începând din 2001. Studiile clinice au identificat o subțiere a stratului de fibre nervoase retiniene și a stratului celulelor ganglionare, iar în ceea ce privește angio-OCT, s-a observat o scădere a densității capilarelor retiniene la pacienții cu demență.

Doctorul Zilei: Există tratamente oftalmologice care pot reduce riscul de demență sau încetini progresia acesteia la pacienții cu probleme de vedere?

Dr. Ana Maria Boariu: Da, corectarea viciilor de refracție, tratamentele chirurgicale și reabilitarea vizuală pot ajuta la reducerea riscului de demență sau pot încetini progresia acesteia. Menținerea unei vederi clare poate contribui la stimularea creierului și la prevenirea declinului cognitiv.

Doctorul Zilei: Cum ar putea intervențiile chirurgicale, cum ar fi operația de cataractă, influența sănătatea cognitivă la vârstnici?

Dr. Ana Maria Boariu: Afecțiunile oftalmologice pot afecta semnificativ calitatea sănătății cognitive la vârstnici. Intervențiile chirurgicale, cum ar fi operația de cataractă, permit pacienților să își mențină un nivel ridicat de independență în activitățile zilnice și să reducă riscul de accidentări. De asemenea, acestea încurajează activitățile care stimulează cognitiv, precum cititul, comunicarea și interacțiunea socială, contribuind astfel la prevenirea depresiei și a izolării sociale.

Doctorul Zilei: Ce sfaturi aveți pentru pacienții în vârstă cu afecțiuni oculare, pentru a-și menține sănătatea cognitivă cât mai mult timp?

Dr. Ana Maria Boariu: Prima recomandare este efectuarea unui consult oftalmologic periodic pentru depistarea precoce a afecțiunilor oculare și pentru instituirea unui tratament adecvat. Este important ca pacienții să ia măsuri pentru a limita pierderea acuității vizuale și pentru a preveni apariția afecțiunilor neurodegenerative. De asemenea, adoptarea unui stil de viață sănătos, care include activitate fizică regulată, o dietă echilibrată și menținerea interacțiunilor sociale, poate ajuta la menținerea sănătății cognitive pe termen lung.