Printr-un simplu sărut de 10 secunde se transmit 80 de milioane de germeni, potrivit cercetătorilor de la „Micropia, Natura Artis Magistra”, „TNO Microbiology and Systems Biology” şi Universitatea din Amsterdam din Olanda.
Cât despre cei care se sărută de câteva ori pe zi, ajung să împartă aceleși tipuri de bacterii.
„Sărutul intim implicând contactul complet al limbii şi schimbul de salivă pare să fie un comportament specific la oameni, comun în peste 90 la sută din culturile cunoscute”, a spus Remco Kort, autorul principal al studiului. „Interesant, explicaţiile curente pentru funcţia sărutului intim la oameni includ un rol important pentru microbiota prezentă în cavitatea bucală, deşi efectele exacte ale sărutului intim asupra microbiotei orale nu au mai fost studiate. Am vrut să aflăm măsura în care partenerii împărtăşesc microbiota lor orală şi se pare că aceasta este similară cu cât se sărută mai mult”, a mai spus specialistul.
Pentru acest studiu, 21 de cupluri au fost rugate să completeze chestionare cu privire la comportamentul lor privind sărutul inclusiv frecvenţa medie de săruturi, iar apoi au luat probe de salivă pentru a investiga compoziţia microbiotei lor orale.
Rezultatele au arătat că, atunci când cuplurile se sărută relativ frecvent, microbiota lor devine asemănătoare. S-a constatat că în medie cel puţin nouă săruturi pe zi au dus la crearea unei microbiote salivare comune ale membrilor cuplului.
Într-un alt experiment a fost cuantificat transferul de bacterii, câte un membru al fiecărui cuplu bând un probiotic care conţine anumite soiuri de bacterii, inclusiv Lactobacillus şi Bifidobacteria. După ce partenerii s-au sărutat, cercetătorii au descoperit creşterea de trei ori a cantităţii de bacterii probiotice din saliva receptorului şi au calculat că, în total, 80 de milioane de bacterii ar fi fost transferate în cursul unui sărut de 10 secunde.
De asemenea, studiul sugerează un rol important al obiceiurilor alimentare şi de îngrijire personală pentru alte mecanisme care selectează microbiota orală, în special în ceea ce priveşte microbiota de pe limbă.
Studiul a fost publicat în revista Microbiome.
